Pe 24 și 25 iulie, în numeroase postări pe reţelele sociale legate de cele două incidente cu drone sunt lansate acuzaţii la adresa autorităţilor ca pretext pentru răspândirea mai multor teorii conspiraţioniste.
Printre vocile care au criticat intervenţia s-a numărat Gheorghe Piperea, care a susţinut că apărarea antiaeriană română ar fi acţionat „sub comandă competentă străină”, exercitată „de undeva, din Spania”, şi a ironizat timpul scurs până la doborârea primei drone.
„Sub comandă competentă străină, exercitată de undeva, din Spania, apărarea antiaeriană română a «reuşit» să doboare o dronă de provenienţă neidentificată care s-a plimbat cam 1,5 ore deasupra României, timp în care a apucat să baleieze şi să scaneze teritoriul a şase judeţe”, a scris Piperea pe Facebook.
El a afirmat că aparatul ar fi fost doborât abia la aproximativ 200 de kilometri de ţărm, deşi exista cadrul legal necesar unei intervenţii mai rapide.
„Deşi legea există, comandanţii Armatei Române au considerat că nu e suficient de detaliată sau că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru doborâre decât la 200 km de la ţărmul mării, de unde drona tot venea pâş-pâş, ca melcul pe cărare”, a susţinut acesta.
Piperea a atacat şi explicaţiile oferite de autorităţi, făcând trimitere la fotografiile publicate de ministrul Apărării din concediu.
„Mă rog, explicaţia nu a fost atât de clară pe cât a fost poza cu ministrul demis al Apărării la plajă, cu osânza la vedere”, a scris acesta.
Gheorghe Piperea a susţinut că pentru neutralizarea dronei ar fi fost trase două rachete, fiecare în valoare de un milion de euro, dintr-un avion F-16.
„Au fost utilizate două rachete de câte un milion de euro, trase dintr-un F-16. Sistemul antidronă e cumpărat, dar vine în 2029. Extratereştrii care au trimis drona OZN vor fi rugaţi să mai aştepte doi ani cu drona următoare”, a afirmat Piperea.
Criticile privind costul rachetei şi traseul dronei
În 24 iulie, conspiraționiștii s-au axat asupra costului operaţiunii militare. Numeroase conturi au susţinut că România ar fi folosit rachete foarte scumpe pentru distrugerea unei drone ieftine.
Alte postări au acuzat Armata Română că a intervenit prea târziu, după ce aparatul a pătruns adânc în spaţiul aerian naţional, sau au prezentat incidentul drept o dovadă că NATO nu poate asigura securitatea României.
Au fost speculate şi informaţiile succesive privind traseul aparatului, precum şi faptul că autorităţile nu au putut comunica imediat tipul şi provenienţa acestuia.
Unele conturi au insinuat că lipsa unei atribuiri în primele ore demonstra că drona era ucraineană. Alte mesaje au susţinut că autorităţile nu au găsit resturile aparatului şi încearcă să ascundă această situaţie.
Datele oficiale arată că sistemele radar ale Ministerului Apărării au detectat drona din 24 iulie la ora 9:39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. Aparatul a urmat traseul Sulina-Brăila-Feteşti-Buzău, a fost monitorizat de avioane Eurofighter italiene şi F-16 româneşti şi a fost doborât la ora 11:02, deasupra unei zone nelocuite din apropierea localităţii Padina.
Autorităţile au explicat că ţinta a fost angajată atunci când au existat condiţiile necesare pentru ca fragmentele dronei şi ale interceptorului să nu cadă peste localităţi sau persoane.
Ulterior, resturile aparatului au fost descoperite şi ridicate de anchetatori, iar Parchetul General a anunţat că drona era de tip Shahed, utilizat de Federaţia Rusă în atacurile asupra Ucrainei.
În 25 iulie, au apărut numeroase noi teorii conspiraţioniste.
Una dintre cele mai răspândite afirmaţii a fost aceea că dronele ar fi aparţinut Ucrainei, iar autorităţile române ar fi încercat să manipuleze populaţia prezentându-le drept ruseşti.
Unele postări au susţinut că Ucraina reprezintă un pericol mai mare pentru România decât Rusia şi că aparatele ar fi fost trimise intenţionat pe teritoriul românesc pentru a forţa Bucureştiul să acorde mai mulţi bani Kievului.
Alte mesaje au asociat dronele ajunse în România cu atacarea terminalului petrolier prin care este transportată o parte importantă a ţiţeiului importat din Kazahstan, susţinând că Ucraina ar urmări să afecteze economia românească.
Afirmaţiile nu au fost însoţite de dovezi. În cazul aparatului doborât în 24 iulie, cercetările au stabilit că acesta era o dronă Shahed, model folosit de forţele ruse în războiul împotriva Ucrainei.
O altă naraţiune răspândită pe reţele a susţinut că autorităţile ar fi „ascuns” singurul martor al unuia dintre incidente, pentru a-l împiedica să ofere presei informaţii care ar contrazice versiunea oficială.
Postările analizate nu au prezentat probe care să demonstreze că o persoană ar fi fost reţinută, izolată sau împiedicată să vorbească.

Şi întreruperea temporară a căutărilor pentru resturile dronei doborâte pe 25 iulie a fost prezentată drept dovadă că autorităţile nu ar fi putut găsi aparatul.
Ministerul Apărării a precizat însă că operaţiunea a fost suspendată în cursul serii din cauza condiţiilor din teren şi urma să fie reluată, aparatul fiind doborât într-o zonă nelocuită şi greu accesibilă.
O altă categorie de postări a prezentat doborârea dronelor drept un „exerciţiu de propagandă” destinat să distragă atenţia populaţiei de la probleme politice şi sociale.
Printre temele invocate s-au numărat proiectul Legii salarizării, decesul unui nou-născut la Spitalul „Marie Curie” şi atacurile cibernetice asupra sistemelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Postările nu au prezentat elemente care să demonstreze existenţa unei legături între aceste subiecte şi pătrunderea dronelor în spaţiul aerian al României.
O variantă a teoriei susţine că repetarea incidentelor urmăreşte pregătirea populaţiei pentru intrarea României în război sau decretarea stării de urgenţă, astfel încât autorităţile să evite organizarea alegerilor anticipate şi pierderea puterii.
Alte conturi au afirmat că deciziile privind apărarea României nu sunt adoptate la Bucureşti, ci sunt impuse de „străini”. Afirmaţia lui Gheorghe Piperea privind o comandă exercitată „de undeva, din Spania” se înscrie în această naraţiune.
Participarea aliaţilor la poliţia aeriană reprezintă însă una dintre misiunile permanente ale NATO, în care aeronavele statelor membre acţionează alături de Forţele Aeriene Române pentru supravegherea spaţiului aerian aliat.
Pe reţele a fost răspândită şi afirmaţia că ameninţarea reprezentată de drone este utilizată de autorităţi pentru justificarea direcţionării fondurilor din Pilonul II de pensii către industria de apărare.
Postările analizate de aktualk24.ro nu au prezentat un act normativ sau o decizie oficială care să demonstreze că fondurile participanţilor la sistemul de pensii administrate privat urmează să fie confiscate ori transferate direct către cheltuielile militare.
Naraţiunea combină două teme care generează îngrijorare publică – siguranţa pensiilor şi posibilitatea extinderii războiului – fără a demonstra o legătură directă între acestea.
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a respins afirmaţia potrivit căreia intervenţia ar fi fost întârziată nejustificat.
Potrivit acestuia, drona a fost urmărită permanent din momentul pătrunderii în spaţiul aerian românesc, iar angajarea ţintei a avut loc atunci când existau condiţii pentru doborârea ei în siguranţă.
„Responsabilitatea unui ministru şi a militarilor nu este doar să doboare o ţintă, ci să o facă, cu mijloacele pe care le au la dispoziţie, fără să pună în pericol viaţa oamenilor. Nu riscăm ca fragmentele dronei sau ale interceptorului să cadă peste locuinţe ori asupra populaţiei doar pentru a satisface spectacolul unor comentatori de pe internet”, a transmis Miruţă.
Ministrul a precizat că avioanele F-16 reprezintă o soluţie de ultimă instanţă şi sunt utilizate atunci când sistemele antiaeriene de la sol nu pot acoperi zona în care se deplasează aparatul.
Statul Major al Apărării a răspuns separat criticilor privind costul rachetei utilizate.
„Toată lumea întreabă cât costă racheta. Mai puţini se întreabă cât ar costa dacă nu ar fi fost lansată. E ca şi cum ai spune că airbagul unei maşini este prea scump, fără să te gândeşti cât valorează viaţa omului pe care îl salvează. Sau că un extinctor este o cheltuială inutilă, până în ziua în care îţi salvează casa”, a transmis instituţia.
Statul Major a arătat că decizia nu este luată prin compararea preţului dronei cu cel al rachetei, ci prin evaluarea pericolului pe care aparatul îl reprezintă pentru populaţie şi infrastructură.
Doborârea dronelor a avut o vizibilitate foarte ridicată, amplificată de numărul mare de postări şi distribuiri.
Mai multe materiale au acumulat între 100.000 şi 200.000 de vizualizări, precum şi mii sau zeci de mii de distribuiri şi comentarii.
Numeroşi utilizatori şi-au exprimat neîncrederea în autorităţi, teama că România ar putea fi atrasă în război şi susţinerea pentru oprirea ajutorului acordat Ucrainei.
Aceste cifre arată capacitatea naraţiunilor de a ajunge rapid la un public numeros, dar nu demonstrează că opiniile respective sunt împărtăşite de majoritatea populaţiei. Din numărul comentariilor şi distribuirilor nu poate fi stabilit nici câte conturi sunt autentice, câte fac parte din reţele coordonate şi câte ar putea fi automatizate.
Valul de mesaje a continuat după ce, duminică, 26 iulie, la ora 10:13, un avion F-16 al Forţelor Aeriene Române a doborât o a treia dronă pătrunsă neautorizat în spaţiul aerian naţional, deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina-Chilia.
Ministerul Apărării a informat că, de la începutul războiului din Ucraina, au fost semnalate 33 de pătrunderi ale unor drone ruseşti în spaţiul aerian naţional, iar în aproximativ 50 de situaţii au fost identificate drone sau fragmente pe teritoriul României.
În 2026 au fost înregistrate 18 pătrunderi neautorizate, iar trei drone au fost doborâte de avioane F-16 ale Forţelor Aeriene Române.
Confirmarea că primul aparat neutralizat era de tip Shahed contrazice afirmaţia categorică, distribuită înainte de finalizarea cercetărilor, potrivit căreia autorităţile ar fi ascuns faptul că dronele erau ucrainene.