Valer Dorneanu se da tot mai bolnav. Noi manevre in CCR legate de sesizarea pe Codurile penale
Judecatorii CCR au amanat, joi, pentru a saptea oara, adoptarea unei decizii referitoare la modificarilor aduse Codurilor penale. Ei au fixat un nou termen fiind pentru 29 iulie.
Potrivit unor surse participante la dezbateri, citate de g4media.ro, judecatorii au reusit sa parcurga aproximativ jumatate din materialul realizat de raportori, dar au fost nevoiti sa intrerupa deliberarile din cauza problemelor de sanatate ale presedintelui CCR, Valer Dorneanu. Acesta este si judecator raportor pe Codul penal.
Miercuri, CCR a amanat pentru a sasea oara sa se pronunte asupra sesizarilor, stabilind un nou termen pentru joi.
”Cu privire la obiectiile de neconstitutionalitate referitoare la: 1. Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie (obiectii formulate de deputati apartinand Grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania, precum si de Presedintele Romaniei); 2. Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciar (obiectii formulate de deputati apartinand Grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania, precum si de Presedintele Romaniei), Curtea Constitutionala a dispus amanarea continuarii deliberarilor, pentru data de 11 iulie 2019”, a transmis CCR, printr-un comunicat de presa.
CCR a mai avut pe ordinea de zi, si in 22 mai, in 28 mai, in 4 iunie in 26 iunie, in 4 iulie si apoi in 10 iulie, obiectiile de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Obiectiile au fost formulate de deputati apartinand Grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania, precum si de Presedintele Romaniei.
Partidele reclama peste trei sute de modificari ”nocive” aduse Codului penal si Codului de procedura penala care vin ”in contradictie nu doar cu statul de drept, subrezind politica penala a Romaniei si favorizand infractorii, dar si cu Legea fundamentala”.
Semnatarii sesizarilor au invocat atat motive extrinseci, cat si motive intrinseci de neconstitutionalitate si apreciaza ca ambele legi sunt neconstitutionale in ansamblul lor.
In cazul modificarilor la Codul penal, de exemplu, USR considera ca legea a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor art. 69 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputatilor, fapt care aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) si (5) si art. 69 din Constitutia Romaniei.
Similar, in cazul legii care amendeaza Codul de procedura penala, a fost incalcat principiul bicameralismului, in conditiile in care Camera Deputatilor, Camera decizionala, a eliminat mai mult de jumatate din amendamentele adoptate de Senat pentru punerea in acord a dispozitiilor declarate neconstitutionale.
”In ciuda declaratiilor puterii, aceste articole nu reprezinta transpuneri ale deciziilor CCR, ci doar vointa politica a coalitiei PSD-ALDE, a carei unica preocupare este, de aproape doi ani si jumatate, destructurarea sistemului judiciar si albirea dosarelor coruptilor, pentru ca infractorii sa poata fura linistiti in continuare, sa nu raspunda pentru faptele lor si sa ramana si cu banii furati”, a transmis USR, la momentul depunerii sesizarii.
”Sunt favorizati direct infractorii, printr-un text de lege”, a spus, la momentul adoptarii modificarilor, deputatul liberal Raluca Turcan, care a adaugat ca ”dublul condamnat definitiv Liviu Dragnea a coordonat votul colegilor sai de partid”.
”Nimic mai grav, nimic mai descurajant pentru orice om de buna credinta. (…) Au dat acest vot astazi in Parlamentul Romaniei impotriva tuturor cerintelor din partea Uniunii Europene, Parlamentul European, Comisia Europeana, Comisia de la Venetia, dar, mai ales, impotriva asteptarilor oamenilor corecti din aceasta tara care isi doresc ca legea sa fie aceeasi pentru toata lumea si in Romania si sa pot sa traiesti in respect fata de lege”, a declarat liderul deputatilor liberali, Raluca Turcan.
Sesizarea presedintelui Klaus Iohannis care vizeaza Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie a fost trimisa CCR in 10 mai.
”Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie a fost transmisa de catre Parlament Presedintelui Romaniei in vederea promulgarii la data de 2.05.2019. Aceasta lege a fost supusa controlului anterior de constitutionalitate, prin Decizia nr. 650/2018 Curtea Constitutionala constatand neconstitutionalitatea unora dintre dispozitiile sale”, a transmis seful statului.
Acesta a precizat ca, in procedura reexaminarii legii, ”Parlamentul a adoptat legea criticata cu depasirea limitelor fixate prin Decizia nr. 650/2018”.
”Astfel, cu ocazia punerii in acord a unora dintre dispozitiile legii, declarate neconstitutionale, cu Decizia nr. 650/2018, Parlamentul, pe de o parte si-a ignorat obligatia constitutionala de a pune in acord textele din legea criticata cu decizii anterioare ale Curtii Constitutionale, aspect ce contravine dispozitiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) si alin. (4) din Constitutie, iar pe de alta parte, in procedura punerii de acord nu a realizat corelarile necesare, adoptand reglementari ce contravin principiului legalitatii, fiind astfel incalcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constitutie”, a aratat seful statului in sesizarea de neconstitutionalitate.
Tot atunci, Iohannis a trimis Curtii Constitutionale o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedura Penala, precum si pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.
”Legea a fost transmisa de catre Parlament Presedintelui Romaniei in vederea promulgarii la data de 2.05.2019. Aceasta lege a fost supusa controlului anterior de constitutionalitate, prin Decizia nr. 633/2018 Curtea Constitutionala constatand neconstitutionalitatea unora dintre dispozitiile sale. Insa, in procedura reexaminarii legii – deschisa potrivit art. 147 alin. (2) din Constitutie – Parlamentul a adoptat legea criticata cu incalcarea art. 147 alin. (2) din Constitutie. Astfel, cu ocazia punerii in acord a unora dintre dispozitiile legii, declarate neconstitutionale, cu Decizia nr. 633/2018, Parlamentul, pe de o parte si-a ignorat obligatia constitutionala de a pune in acord textele din legea criticata cu decizii anterioare ale Curtii Constitutionale, aspect ce contravine dispozitiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) si alin. (4) din Constitutie, iar pe de alta parte, in procedura punerii de acord nu a realizat corelarile necesare, adoptand reglementari ce contravin principiului legalitatii, fiind astfel incalcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constitutie”, a mai transmis seful statului.
Modificarile Codului Penal si Codului de procedura penala au fost adoptate, in 24 aprilie, de Camera Deputatilor, care este Camera decizionala.
Proiectul de modificare a Codului de Procedura Penala a fost adoptat cu 181 de voturi „pentru” si 83 „impotriva”, iar cel de modificare a Codui Penal a fost adoptat cu 180 de voturi „pentru” si 81 „impotriva”.
Ambele proiecte au fost dezbatute in procedura de urgenta, dat fiind ca ordonantele de urgenta care ar fi trebuit sa puna in acord codurile cu deciziile Curtii Constitutionale nu au fost emise.
”Nu s-a adus nicio modificare, nici macar o virgula deasupra deciziilor Curtii Constitutionale”, a spus, dupa adoptarea proiectelor, liderul de atunci al PSD, Liviu Dragnea.
