Veste bună, am scăpat de ”junk”. S&P menține ratingul de țară al României la BBB-

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Decizia privește ratingurile pe termen lung și scurt, în valută și în monedă locală, confirmate la „BBB-/A-3”. România evită astfel retrogradarea în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.

S&P estimează însă o contracție economică de 0,5% în acest an și subliniază că instalarea unui guvern cu un program credibil și susținere politică este esențială pentru limitarea vulnerabilităților.

George Simion, acuzat de foști membri ai AUR că a transformat partidul într-o afacere: „Plăteai sau erai exclus. Se votează ca la Partidul Comunist”

SURSE Liderii PSD vor o ”mediere” din partea lui Nicușor Dan pentru ca PNL să intre obligatoriu alături de ei la guvernare

Ce a determinat menținerea ratingului

Agenția își bazează decizia pe așteptarea că România va reuși să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028.

„În pofida blocajului politic din mai, inclusiv a mai multor voturi de încredere eșuate pentru diverși candidați la funcția de prim-ministru, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas pe traiectoria prevăzută pentru 2026”, arată S&P.

Potrivit agenției, măsurile legislative adoptate în timpul verii au permis deblocarea majorității fondurilor din Mecanismul de redresare și reziliență. S&P indică rate de absorbție de peste 90% pentru granturi și de peste 95% pentru împrumuturi.

Aceste intrări susțin un buget de investiții publice pe care agenția îl estimează la 8,5% din PIB. Investițiile finanțate din fonduri europene reprezintă principalul sprijin pentru activitatea economică în acest an, potrivit analizei.

S&P anticipează un deficit bugetar de 6,25% din PIB în 2026, în scădere de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Agenția atribuie ajustarea majorărilor de taxe, înghețării salariilor și pensiilor și măsurilor de limitare a cheltuielilor publice.

Avertisment: criza politică poate compromite reducerea deficitului

Perspectiva negativă reflectă riscurile ridicate privind continuarea consolidării finanțelor publice și reducerea deficitului extern. Agenția invocă și sensibilitatea României la schimbările de încredere ale investitorilor, în condițiile unui necesar mare de finanțare externă.

„Am putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, după prăbușirea coaliției în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028”, avertizează S&P.

Agenția subliniază că lipsa unei traiectorii credibile de politici economice ar avea consecințe care depășesc execuția bugetară.

„Vedem riscuri ca neimplementarea unei traiectorii fiscale și de politică credibile nu doar să pericliteze consolidarea bugetară, ci să sporească și riscuri mai mari, cum ar fi deteriorarea sentimentului investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și amplificarea presiunilor asupra balanței de plăți”, arată comunicatul.

O retrogradare ar putea fi luată în considerare și dacă perturbările pieței energiei afectează puternic inflația, creșterea economică și echilibrele financiare ale României.

În sens opus, perspectiva ar putea deveni stabilă dacă deficitele bugetar și extern se reduc, susținute de un plan credibil pe termen mediu, eventual bazat pe un consens politic larg, și de revenirea economiei.

750 de milioane de euro, pierdute din cauza blocajului legislativ

S&P semnalează că paralizia legislativă costă România 750 de milioane de euro din granturile aferente mecanismului european de redresare, din cauza neadoptării unei legi unitare a salarizării publice.

Agenția avertizează că lipsa unui cadru durabil pentru gestionarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor menține incertitudinea fiscală. Aceste cheltuieli au reprezentat aproape un sfert din totalul cheltuielilor publice în 2025, potrivit analizei.

Apropierea alegerilor din 2028 reprezintă un risc suplimentar. S&P estimează că, în anii electorali, deficitele României s-au majorat istoric cu aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB.

Pentru 2027, agenția anticipează că ajustarea bugetară se va concentra pe cheltuieli, inclusiv prin creșteri controlate ale salariilor și pensiilor, după doi ani de înghețare. S&P consideră că există puțin spațiu pentru majorări care să depășească semnificativ creșterea nominală a PIB în perioada 2027-2028.

Economia ar urma să scadă cu 0,5% în 2026

Agenția estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în acest an, pe fondul ajustării fiscale, inflației ridicate și scăderii salariilor reale, factori care reduc consumul privat.

Pentru 2027, S&P prognozează o creștere economică de 2,25%, susținută de revenirea consumului și a investițiilor private.

Agenția estimează totodată că investițiile publice vor scădea cu aproximativ două puncte procentuale din PIB, odată cu diminuarea intrărilor de fonduri europene după încheierea mecanismului de redresare.

Fondurile de coeziune și programul SAFE vor continua să susțină investițiile. Din alocarea de aproximativ 31 de miliarde de euro pentru politica de coeziune, România a atras până acum circa 11,3 miliarde, respectiv 36,5%, potrivit S&P. Agenția menționează și accesul la împrumuturi europene de 16,8 miliarde de euro prin SAFE.

Dobânzile ar putea ajunge la aproape 10% din veniturile statului

Deși anticipează reducerea deficitului la 5,8% din PIB în 2027 și la 5% în 2028, S&P avertizează că datoria publică și costurile de finanțare vor continua să crească.

Agenția estimează că datoria guvernamentală netă va ajunge la 60% din PIB în 2027, față de 52% la sfârșitul anului 2025.

Cheltuielile cu dobânzile sunt prognozate la 3,2% din PIB în 2026 și la 3,5% în 2028. La finalul acestei perioade, ele s-ar apropia de 10% din veniturile guvernamentale.

S&P atrage atenția și asupra deficitului de cont curent, estimat la 7,5% din PIB în acest an. Scăderea investițiilor străine directe și creșterea plăților de dobânzi pentru datoria externă afectează calitatea finanțării acestui dezechilibru.

Neptun Deep, un sprijin pentru exporturi

Agenția consideră că proiectul Neptun Deep poate îmbunătăți profilul economic al României, cu efecte care se vor manifesta pe parcursul mai multor ani.

În evaluarea S&P, proiectul poate consolida securitatea energetică, reduce dependența de importuri și susține activitatea industrială. Principalul beneficiu ar urma să se vadă însă în conturile externe, prin creșterea exporturilor.

În privința prețurilor, agenția estimează o inflație medie armonizată de 8,3% în 2026 și consideră că presiunile inflaționiste și valutare limitează posibilitatea BNR de a relaxa politica monetară pe termen scurt.

Un nou premier va fi desemnat luni

Evaluarea S&P vine după respingerea în Parlament a Guvernului propus de Siegfried Mureșan și înaintea consultărilor convocate de președintele Nicușor Dan pentru luni, 5 octombrie.

Șeful statului a anunțat că va desemna în aceeași zi un nou candidat pentru funcția de prim-ministru.

Anterior deciziei agenției, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, estimase că România nu va fi retrogradată, dar avertizase că menținerea calificativului nu elimină vulnerabilitățile.

„Situația este foarte gravă, chiar dacă nu vom fi retrogradați, că suntem într-o criză și avem nevoie de un guvern de criză, un guvern de urgență. Un guvern care să facă bugetul, să facă rectificarea și apoi să mai vedem”, declarase Dăianu la Digi24.

„Performanța Guvernului Bolojan este excepțională”

Președintele Consiliului Fiscal consideră că rezultatele consolidării bugetare reprezintă un argument important pentru păstrarea ratingului României.

„În rândurile analiștilor avizați, se consideră că și Standard & Poor’s nu va retrograda România, fiindcă performanța guvernului Bolojan în corectarea deficitului bugetar este excepțională. De la mai mult de 9% din produsul intern brut să te duci către 6% este, în general, foarte greu de realizat o asemenea performanță și faptul că s-a întâmplat într-un context extrem de ostil pe plan internațional este cu atât mai notabil”, a declarat Daniel Dăianu.

Economistul a susținut că direcția măsurilor adoptate a fost corectă, deși efortul de ajustare nu a fost distribuit uniform.

„Eu am considerat că nu trebuia să cadă guvernul Bolojan, chiar dacă unele accente puteau să fie eliminate din modul în care s-a procedat la diminuarea deficitului bugetar. Dar direcția a fost corectă și s-a reușit foarte mult”, a afirmat acesta.