Producţia industrială a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,8% în Uniunea Europeană în septembrie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un declin de 1,1% în zona euro şi de 0,9% în UE, iar România se află printre ţările cu un avans al acestui indicator, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în septembrie, comparativ cu luna precedentă, au fost în Danemarca (7,2%), Suedia (5,3%) şi Grecia (4,8%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 9,4%), Luxemburg (minus 5,7%) şi Malta (minus 1,7%).
România a înregistrat în septembrie o creştere de 1,2% a producţiei industriale, după un declin de 1,9% luna precedentă.
În cazul UE, producţia de bunuri intermediare a crescut cu 0,4%, cea de energie cu 0,9%, cea de bunuri de capital cu 0,4%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 0,1%, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă imediată a scăzut cu 0,4%.
În septembrie, comparativ cu perioada similară din 2024, producţia industrială a crescut cu 1,2% în zona euro şi cu 2% în Uniunea Europeană.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în ritm anual au fost înregistrate în Suedia (14,7%), Danemarca (9,5%) şi Grecia (7,1%), iar cele mai semnificative scăderi în Bulgaria (minus 5,6%), Luxemburg (minus 3,4%), Lituania (minus 2,3%).
România a înregistrat în septembrie un avans anual de 0,4% al producţiei industriale, după un declin de 1% luna precedentă.
În cazul UE, producţia de bunuri intermediare a crescut cu 0,6%, cea de energie cu 1,2%, cea de bunuri de capital cu 1,7%, în timp ce a scăzut producţia de bunuri de folosinţă imediată cu 4,5% şi cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 1,5%.
Conform datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS), faţă de septembrie 2024, în luna corespunzătoare din acest an, în România producţia industrială (serie brută) a crescut cu 2,6%, susţinută de industria prelucrătoare (+3,1%). La polul opus, s-a situat industria extractivă – cu o diminuare a producţiei de 0,8%, respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu un recul de 0,1%.
Totodată, producţia industrială, ca serie ajustată, a fost mai mare, în septembrie 2025 faţă de aceeaşi lună din anul anterior, cu 0,2%, pe fondul rezultatelor din industria prelucrătoare (+0,5%), în timp ce industria extractivă a scăzut cu 1,1%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a rămas la acelaşi nivel, de la un an la altul.
Datele INS relevă că, în luna septembrie acestui an, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă, cu 20,7%, datorită industriei prelucrătoare (+26,7%) şi industriei extractive (+0,7%). În acelaşi timp, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 6,8%.
De asemenea, producţia industrială, ca serie ajustată, s-a majorat cu 1,1%, de la o lună la alta, pe fondul activităţilor din industria prelucrătoare (+2,1%), însă producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a raportat o scădere de 3,2%, iar industria extractivă, de 2%.