România ar trebui să fie capabilă să reziste minimum 45 de zile într-un conflict direct cu Rusia, până când forţele principale NATO ar reuşi să ajungă pe teritoriul ţării, scrie Financial Times într-o amplă analiză bazată pe un raport al Comisiei Europene privind mobilitatea militară.
Cifra de 45 de zile rezultă din realităţile logistice ale Alianţei: atât durează, în prezent, deplasarea a sute de mii de soldaţi, a 1.500 de tancuri şi a mii de vehicule blindate din porturile vest-europene şi din SUA până pe flancul estic.
Obstacolele sunt multiple: poduri cu gabarit insuficient, tuneluri prea înguste pentru transportoarele grele, diferenţe de ecartament feroviar între Polonia şi statele baltice, dar şi birocraţie vamală excesivă la fiecare frontieră.
Un exemplu concret citat de Financial Times: livrarea tancurilor franceze Leclerc către România în cadrul unui exerciţiu recent a durat săptămâni întregi doar din cauza controalelor vamale şi a incompatibilităţilor de infrastructură.
„Totul trebuie să funcţioneze ca un ceas elveţian”, a declarat pentru Financial Times general-locotenentul german Alexander Sollfrank, şeful Comandamentului Logistic al NATO (JSEC). „În caz contrar, cele 45 de zile devin 60, 90 sau niciodată.”
Pentru a reduce acest timp, UE şi NATO lucrează la crearea unui „Schengen militar” care să elimine formalităţile vamale şi autorizările prealabile pentru transporturile militare. Proiecte precum Rail Baltica sau modernizarea culoarelor rutiere şi feroviare din România sunt considerate critice.
Întrebat marţi seară dacă Armata Română poate rezista 45 de zile singură, ministrul Apărării Ionuţ Moşteanu a răspuns evaziv: „Ne pregătim continuu, dar o evaluare exactă depinde de scenariu, de intensitatea atacului şi de mulţi alţi factori. Important este că apartenenţa la NATO rămâne cea mai solidă garanţie de securitate.”
Analiştii militari români apreciază că, în absenţa unui atac-surpriză masiv, România ar putea ţine frontul câteva săptămâni datorită Brigăzii Multinaţionale de la Cincu, batalioanelor americane, franceze şi britanice deja prezente şi stocurilor de muniţie achiziţionate recent. Totuşi, după epuizarea acestora, fără sosirea rapidă a întăririlor, situaţia ar deveni critică.
În contextul reducerii treptate a prezenţei militare americane în Europa de Est şi al războiului prelungit din Ucraina, raportul Financial Times readuce în atenţie urgenţa modernizării infrastructurii şi creşterii capacităţii de apărare naţională pentru a câştiga timp preţios până când Alianţa să poată interveni decisiv.