Vești bune de la BNR: În ciuda crizei politice declanșate de PSD și AUR, inflația ar putea coborî spre 6% la sfârșitul anului

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, a declarat, într-o intervenție la Digi24, că ritmul de creştere a preţurilor la alimente s-a temperat, în timp ce energia continuă să reprezinte principala sursă de presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

BNR estimează că rata inflaţiei ar putea coborî spre 6% la sfârşitul anului, după ce în perioada anterioară s-a apropiat de 9-10%. Suciu a subliniat însă că scăderea inflaţiei nu înseamnă ieftinirea produselor, ci o încetinire a ritmului în care preţurile continuă să crească.

Obiceiul simplu care poate reduce riscurile unui stil de viață sedentar

Presshub: Pădurea Băneasa, redeschisă pentru trafic auto: ce spune decizia Curții de Apel și de ce ONG-urile vorbesc despre ecocid

Inflaţia scade, dar energia continuă să apese asupra preţurilor

Potrivit lui Dan Suciu, prognozele iniţiale ale BNR au fost afectate de evoluţii care nu puteau fi anticipate la începutul anului. Printre factorii care au modificat semnificativ perspectiva asupra inflaţiei s-au numărat conflictul din Orientul Mijlociu, creşterea preţurilor carburanţilor şi problemele din sectorul energetic.

Scumpirile din energie s-au transmis în mai multe sectoare ale economiei, influenţând preţurile la combustibili, energie electrică şi gaze. BNR consideră însă că rata inflaţiei a început deja să coboare, iar această tendinţă ar urma să continue.

„Nu vom mai discuta de inflaţie care se apropie de 9 sau 10%, vorbim de inflaţie care se duce spre 6%, poate chiar mai jos dacă lucrurile la nivelul politicilor energetice vor fi gestionate corect şi nu vor mai apărea tensiuni suplimentare”, a declarat Dan Suciu.

Un alt factor care contribuie la temperarea inflaţiei este reducerea consumului. Pentru populaţie, aceasta înseamnă însă o presiune suplimentară asupra bugetelor, întrucât diminuarea cumpărăturilor reflectă şi dificultatea gospodăriilor de a face faţă preţurilor ridicate.

În cazul alimentelor, reprezentantul BNR spune că presiunile s-au redus considerabil. Evoluţia este susţinută şi de rezultatele agriculturii, după un an agricol bun în 2025 şi perspective favorabile pentru 2026, chiar dacă perioada recentă de secetă reprezintă un factor de risc.

Astfel, potrivit BNR, problema principală nu mai este reprezentată în prezent de noi scumpiri importante la alimente, ci de nivelul încă ridicat al unor preţuri, în special ca efect al crizei energetice.

Când ar putea scădea BNR dobânda-cheie

Rata dobânzii de politică monetară este în prezent de 6,5%, iar perspectiva unei reduceri depinde de evoluţia inflaţiei şi de apropierea acesteia de nivelul dobânzii-cheie.

Dan Suciu a explicat că România s-a aflat într-o situaţie neobişnuită, în care inflaţia a fost mult peste rata dobânzii de politică monetară. În mod normal, procesul de reducere a inflaţiei este susţinut de dobânzi care depăşesc rata inflaţiei.

Din acest motiv, o reducere a dobânzii-cheie nu este aşteptată imediat. BNR ar putea începe însă să analizeze această posibilitate spre finalul anului, dacă scăderea inflaţiei se confirmă şi diferenţa dintre rata inflaţiei şi dobânda de politică monetară se reduce semnificativ.

„Până când nu se inversează aceste două tendinţe la modul semnificativ, dacă nu chiar se încrucişează, cu o scădere a inflaţiei aşa încât să intersecteze rata de dobândă, nu putem vorbi de o scădere. Dar, evident, pe finalul acestui an putem să începem această discuţie”, a afirmat Suciu.

Pentru 2027, perspectiva este mai favorabilă. Reprezentantul BNR estimează că anul viitor ar putea aduce dobânzi mai mici, în condiţiile în care inflaţia îşi continuă traiectoria descendentă.

Pentru populaţie, efectele scăderii inflaţiei ar urma să devină mai vizibile începând din a doua parte a acestui an. Totuşi, revenirea preţurilor la nivelurile anterioare nu este aşteptată: ceea ce se schimbă este în primul rând viteza cu care acestea cresc.