Cea mai apropiată conexiune de cercul politic al Kremlinului este cea a Elenei Șmeleva, fost director executiv al Media Tenor în Rusia, devenită ulterior copreședintă a campaniei prezidențiale din 2018 a lui Vladimir Putin.
Numele lui Georgescu mai apare în legătură cu Migom Bank, instituție indicată pentru transferarea unei părți din presupusele garanții de peste 1,1 milioane de euro cercetate în actualul dosar DIICOT.
Călin Georgescu a fost asociat public cu cercul UNGSII, inițiativă condusă de Roland Schatz. Acesta este, la rândul său, fondatorul Media Tenor, companie internațională care analizează modul în care politicienii, instituțiile și companiile sunt prezentate în presă.
Media Tenor a operat prin mai multe entități înregistrate în Elveția, Austria și alte state, inclusiv în Rusia. În conducerea operațiunilor rusești ale companiei s-a aflat Elena Șmeleva.
Șmeleva a devenit ulterior o figură importantă în structurile apropiate Kremlinului și a fost copreședintă a campaniei lui Vladimir Putin pentru alegerile prezidențiale din 2018.
„Materialele analizate nu stabilesc clar dacă Georgescu a fost angajat formal de Media Tenor, ce rol ar fi putut avea în companie sau cât de regulat a lucrat la Viena. Dar constatarea este interesantă: o persoană de rang înalt din cercurile politice proguvernamentale de vârf de la Moscova, Elena Șmeleva, lucrase anterior la Media Tenor în Rusia”, a declarat Cornelius Granig.
Legătura documentată este, astfel, una construită prin cercul UNGSII al lui Roland Schatz și prin rețeaua internațională Media Tenor. Documentele analizate nu indică o relație personală între Călin Georgescu și Vladimir Putin sau între Georgescu și Elena Șmeleva.
Călin și Cristela Georgescu au avut proprietăți și adrese înregistrate în Austria între 2011 și 2021. Granig precizează că aceste documente nu demonstrează o ședere neîntreruptă a familiei Georgescu pe parcursul celor zece ani.
În noiembrie 2011, cei doi au cumpărat o casă în localitatea Alland, pe Wagenhofstraße 402, pentru 410.000 de euro. Imobilul avea aproximativ 327 de metri pătrați și o grădină de circa 784 de metri pătrați.
În 2017, proprietatea a fost vândută pentru 950.000 de euro. Din această sumă, 90.000 de euro reprezentau mobilierul și bunurile lăsate în casă, iar 860.000 de euro valoarea atribuită imobilului.
Tot în 2017, soții Georgescu au cumpărat cu 530.000 de euro o altă casă în Günselsdorf, la aproximativ 40 de kilometri sud de Viena. Proprietatea a fost vândută în iulie 2021 pentru 599.000 de euro.
În apropiere, la Schönau an der Triesting, Cristela Georgescu a înregistrat un cabinet medical în complexul asociat castelului Schönau.
Regiunea în care familia Georgescu a locuit se intersectează geografic cu persoane și afaceri analizate în cadrul anchetei austriece privind achiziționarea avioanelor Eurofighter de la grupul EADS.
Printre persoanele apărute în documentele anchetei Eurofighter se află Oleg Muraev, om de afaceri născut în Rusia. Acesta a declarat în fața anchetatorilor austrieci că lucrase ca manager la Sankt Petersburg și că fusese cofondator al companiei rusești Neva Solution.
Muraev și un alt om de afaceri rus, Alexander Ptichkin, au înființat ulterior în Dubai compania BluePlanet World Communication FZ-LLC. Firma ar fi lucrat cu programatori din Rusia și din alte state la proiecte online pentru clienți precum Sberbank și poliția financiară din Sankt Petersburg.
Sberbank este cel mai mare grup bancar din Rusia și se află sub controlul statului rus.
Constantin Ster, cetățean român originar din Bacău și audiat de procurorii anticorupție, a declarat că un rus pe nume Oleg l-ar fi abordat la Dubai pentru înființarea unei companii numite BluePlanet Information & Communication Systems.
Oleg Muraev a susținut că Ster s-ar fi prezentat drept reprezentantul unei instituții financiare. Anchetatorii i-au prezentat lui Muraev un proiect de acord din martie 2005, potrivit căruia Vector Aerospace LLP urma să îi pună la dispoziție lui Ster până la cinci milioane de euro, având drept garanție acțiuni BluePlanet.
Muraev a contestat documentul și a susținut că Ster nu a deținut niciodată acțiuni la BluePlanet. Ster a negat, la rândul său, că ar fi semnat actele și a afirmat că identitatea și semnătura sa ar fi putut fi folosite fără acordul său.
„Este dificil de evaluat o potențială legătură a lui Călin Georgescu cu acești români, deși este evident că activitățile lor s-au desfășurat în aceeași regiune rurală a Austriei. Implicarea oamenilor de afaceri ruși menționați necesită clarificări suplimentare”, a declarat Cornelius Granig.
Un alt personaj analizat de echipa Institutului România este Thomas Adrian Schaetti, director elvețian de companii, cu o bază profesională și personală importantă în Austria.
Între februarie 2019 și decembrie 2020, Schaetti a fost președintele Consiliului de Administrație al B52 Holding AG, cu drept de semnătură individuală. Compania fintech urmărea să combine serviciile bancare tradiționale cu tehnologia blockchain, criptomonede și active tokenizate.
Printre investitorii și consilierii prezentați pe site-ul B52 Holding se afla Marina Bîkova, bancher rus care ocupase anterior o funcție de conducere în cadrul Sberbank Europe, filiala vieneză a grupului financiar controlat de statul rus.
Site-ul pe care erau prezentate aceste informații a fost șters ulterior. B52 Holding AG a fost redenumită Assetera AG.
În aproximativ aceeași perioadă, Thomas Schaetti a ocupat mai multe funcții de conducere în grupul Migom. El a fost director executiv al Migom Bank din Dominica, al Migom Investments din Luxemburg și al Migom Verwaltungs din Viena, precum și director al Migom Global Corp.
Migom a devenit ulterior obiectul unor acțiuni ale autorităților de reglementare și al unor procese intentate de investitori privind gestionarea banilor clienților și ai companiei.
Migom Bank apare și în dosarul în care Călin Georgescu este cercetat de DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Procurorii investighează acuzațiile potrivit cărora unui om de afaceri i-ar fi fost promisă o finanțare inițială de șase milioane de euro, despre care s-a afirmat ulterior că ar fi putut ajunge la 15 milioane de euro. Persoana vătămată ar fi transferat peste 1,1 milioane de euro sub forma unor garanții, dar finanțarea nu s-ar mai fi realizat.
Documente din dosar citate de presă indică faptul că, pentru transferarea unei părți din garanție, ar fi fost comunicat un cont al Migom Bank deschis la banca elvețiană InCore Bank.
„Instrucțiunile de plată relatate creează o legătură între presupusul aranjament de finanțare și Migom Bank. Ele nu stabilesc că Georgescu ar fi avut o relație personală sau contractuală directă cu Schaetti ori că ar fi ales sau controlat personal contul destinatar”, a explicat Granig.
Directorul Institutului România consideră că anchetatorii trebuie să stabilească cine a introdus Migom Bank în mecanismul financiar, cine a comunicat cu reprezentanții instituției și ce știa Călin Georgescu despre destinația și scopul transferurilor.
DIICOT a instituit pe 24 septembrie sechestru asupra unui imobil din Mogoșoaia care îi aparține lui Călin Georgescu.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Ancheta este desfășurată de procurorii DIICOT – Structura Centrală împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din Inspectoratul General al Poliției Române.