Decizia ar putea fi oficializată la reuniunea programată duminică, 6 octombrie, și reflectă o tendință de relaxare treptată a restricțiilor de producție impuse în ultimii ani, scrie Reuters.
Această majorare face parte dintr-un plan mai amplu de revenire la nivelurile de producție pre-pandemice, în contextul în care cererea globală de petrol rămâne relativ stabilă, iar prețurile internaționale se confruntă cu o volatilitate crescută. Reluarea exporturilor din regiunea Kurdistanului irakian contribuie și ea la presiunea asupra pieței.
Pentru Rusia, membră-cheie a alianței OPEC+, decizia are implicații directe. Creșterea producției poate aduce venituri suplimentare pe termen scurt, într-un context în care Moscova are nevoie de lichidități pentru a susține bugetul afectat de sancțiunile occidentale și de cheltuielile militare continue.
Totuși o creștere globală a ofertei poate reduce prețul barilului, ceea ce ar afecta negativ exporturile rusești de petrol, care reprezintă una dintre principalele surse de venit valutar ale Kremlinului. Astfel, Rusia se confruntă cu un echilibru delicat: dorește să vândă mai mult, dar fără ca prețul petrolului să scadă semnificativ, ceea ce ar fi puțin probabil.
În plus, orice decizie privind producția este atent monitorizată de guvernele occidentale, care analizează potențialul veniturilor suplimentare rusești în contextul sancțiunilor.