„PSD este prăbuşit în sondaje şi în opinia publică. Grindeanu nu poate candida astăzi nici la şefia unei scări de bloc, că tot ar pierde. Pentru Grindeanu, votul uninominal ar fi cel mai mare coşmar, dacă ar fi nevoit vreodată să intre într-o astfel de competiţie electorală”, a scris Alexandru Muraru, într-o postare pe Facebook.
Liberalul susţine că Sorin Grindeanu ar avea o cotă de încredere de aproximativ 3%, în timp ce PSD s-ar situa, potrivit acestuia, la 10-12%.
„Vă daţi seama ce lider e acela care are o cotă de încredere de trei ori mai mică decât a partidului pe care îl conduce? Dacă PSD face mâine congres, Grindeanu e mâncat. Mă gândesc cum vor defila membrii de rând ai PSD în campaniile electorale sau prin comunităţile lor cu ancora Grindeanu, care atârnă greu de picioarele lor”, a mai afirmat vicepreşedintele PNL.
Alexandru Muraru a susţinut că acţiunile lui Sorin Grindeanu „l-au compromis complet”, invocând scandalul Nordis, ceasurile de lux şi persoane din anturajul acestuia care, potrivit liberalului, ar fi ascuns sume mari de bani.
„Acţiunile lui Grindeanu l-au compromis complet. De la scandalul Nordis, la ceasurile de lux, la colaboratorii lui care ascundeau sute de mii de euro în cutii de pantofi, până la marea greşeală de a intra într-un război direct cu premierul Ilie Bolojan şi tentativa de puci în PNL, din care liberalii au ieşit mai uniţi şi mai puternici”, a transmis Muraru.
Vicepreşedintele PNL a mai susţinut că disputa declanşată de Sorin Grindeanu cu liderul liberal Ilie Bolojan ar putea marca finalul carierei politice a acestuia.
„Dacă pentru scandalurile penale pare să beneficieze de clemenţa instituţiilor, e clar ca lumina zilei că lupta stupidă şi neprovocată pe care a început-o cu preşedintele PNL este sfârşit de carieră pentru Grindeanu”, a mai scris Alexandru Muraru.
Un nou sondaj realizat de Agenția de Rating Politic, prin Barometrul Poll/Int România, indică schimbări importante în percepția publică la două luni de la debutul crizei politice.
Studiul arată o creștere a interesului românilor pentru politică și o repoziționare a intenției de vot, cu beneficii pentru partidele mari, în special PNL și AUR, în timp ce formațiunile mai mici pierd din susținere.
Cercetarea, realizată în perioada 30 iunie – 3 iulie, a folosit o metodologie mixtă, online și telefonic, potrivit autorilor sondajului. Concluziile arată că tensiunile politice din ultimele luni au avut un efect similar unei perioade electorale scurte: mai mulți români au început să urmărească politica, iar o parte dintre alegătorii nehotărâți și-au conturat o opțiune.
Potrivit sondajului, creșterea interesului pentru alegeri a avantajat formațiunile cu baze electorale mari, în timp ce partidele mici au pierdut din influență.
Conform analizei Agenției de Rating Politic, PNL este partidul care a obținut cel mai important câștig în intenția de vot în ultimele luni. Liberalii ar fi atras alegători care anterior nu aveau o opțiune clară, dar și o parte dintre votanții unor formațiuni mai mici, precum USR sau REPER.
În ceea ce privește intenția de vot, AUR se menține pe primul loc cu 34%, urmat de PNL, creditat cu 25%. PSD se situează pe poziția a treia, cu 19%, în timp ce USR ar obține 11% din voturi. SOS România este cotat la 5%, iar REPER și celelalte formațiuni se situează sub pragul electoral.
Potrivit autorilor cercetării, evoluția din ultimele luni arată o consolidare a partidelor mari, în timp ce formațiunile mai mici pierd din susținere, pe fondul mobilizării alegătorilor și al creșterii interesului pentru scena politică.
„Efectul Bolojan” este indicat ca unul dintre factorii care au contribuit la creșterea atractivității PNL, liderul liberal fiind perceput pozitiv de un segment important al electoratului.
AUR își păstrează însă avantajul față de partidele tradiționale și beneficiază, la rândul său, de un plus de mobilizare electorală. Sondajul arată că partidele de tip protest mai mici au pierdut din vizibilitate în această perioadă, în timp ce formațiunea condusă de George Simion rămâne principalul pol al electoratului nemulțumit.
PSD își conservă bazinul electoral, însă sondajul evidențiază o problemă legată de mobilizare: alegătorii social-democrați sunt descriși ca fiind cei mai puțin interesați de participarea la alegeri. În schimb, votanții PNL și AUR apar ca fiind cei mai motivați să meargă la urne, ceea ce ar putea avantaja aceste formațiuni într-un eventual scrutin.
Analiza mai arată că PSD se află într-o poziție dificilă, prins între electoratul populist reprezentat de AUR și noua zonă de competiție formată în jurul PNL și USR.
La capitolul încredere în liderii politici, Ilie Bolojan înregistrează cea mai importantă evoluție pozitivă, ajungând la un nivel de 29,5% încredere. Creșteri sunt menționate și pentru Dominic Fritz și George Simion.

În schimb, președintele României, Nicușor Dan, și liderul PSD, Sorin Grindeanu, rămân la niveluri similare celor înregistrate în luna aprilie.
Potrivit sondajului, Nicușor Dan are un nivel de încredere de 24,2%, considerat redus pentru primul an de mandat. Susținerea sa provine în proporții apropiate de la alegători PNL și USR, dar și de la o parte dintre votanții PSD.
Studiul a urmărit și nivelul de notorietate și încredere pentru politicieni aflați în eșaloanele secundare ale partidelor. Oana Gheorghiu (PNL), Alexandru Rogobete (PSD), Radu Miruță (USR) și Petrișor Peiu (AUR) se află, potrivit cercetării, sub pragul de 20% încredere.
În ceea ce privește criza politică, sondajul indică o societate puternic împărțită. Nu există un vinovat clar acceptat de majoritatea populației, iar fiecare segment electoral are propria explicație asupra cauzelor blocajului. Totuși, cei mai mulți dintre cei chestionați (21,7%) indică PSD drept principalul vinovat de criza politică actuală.

De asemenea, nicio variantă de premier vehiculată până acum nu ar beneficia de un sprijin public majoritar, iar niciuna dintre soluțiile de ieșire din criză — formarea unei noi coaliții, un guvern tehnocrat sau o guvernare rotativă — nu este preferată în mod clar de electorat.
Singura variantă care apare cu susținere puternică într-un anumit segment este organizarea alegerilor anticipate, preferată în special de votanții AUR și SOS.