VICTORIA lui Iohannis. A dat peste cap planurile alesilor PENALI
Judecatorii Curtii Constitutionale a decis, in unanimitate, ca modificarea legala care le dadea posibilitatea alesilor condamnati cu suspendare sa-si pastreze functiile este contrara Constitutiei.
Curtea Constitutionala a Romaniei a admis, miercuri, in unanimitate, sesizarea presedintelui Klaus Iohannis privind neconstitutionalitatea legii referitoare la Statutul alesilor locali.
„O singura decizie am luat astazi, in unanimitate, aceea de a admite sesizarea presedintelui cu privire la Legea 393 pe care am declarat-o in totalitate neconstitutionala. Am avut in vedere ca s-a creat un regim discriminatoriu si ca solutia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apara integritatea, responsabilitatea functiei de ales local”, a declarat presedintele interimar al CCR, Valer Dorneanu.
Pe 22 iunie, presedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstitutionalitate asupra modificarilor aduse Legii 393/2004 privind Statutul alesilor locali.
Potrivit Administratiei Prezidentiale, motivele sesizarii vizeaza incalcarea prevederilor art. 1 alin. (3) si alin. (5), ale art. 11 alin. (1) si alin. (2), ale art. 16 si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie.
Klaus Iohannis considera ca interventia legislativa asupra art. 9 lit. f) si art. 15 lit. e) conduce la interpretarea ca se permite continuarea exercitarii mandatului de consilier local sau judetean, primar si presedinte de CJ de catre o persoana condamnata penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu suspendarea executarii pedepsei.
„Consideram ca fie completarea realizata nu poate fi interpretata decat in sensul jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale ce nu face distinctie in functie de modalitatile de individualizare judiciara a pedepsei, ci mentioneaza doar faptul ca pedeapsa privativa de libertate trebuie executata (in formele prevazute de legislatia penala in vigoare), fie intentia legiuitorului a primit o redactare defectuoasa, ipoteza in care aceasta nu respecta nici cerintele de claritate si previzibilitate a legii, asa cum rezulta acestea din art. 1 alin. (5) din Constitutie si au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii Constitutionale, si nici exigentele principiului egalitatii, asa cum rezulta acesta din art. 16 din Constitutie”, preciza Presedintia.
Astfel, sustine seful statului, pierderea mandatului de catre alesul local care este condamnat prin ‘hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu executare’ presupune ca instanta a stabilit in mod definitiv vinovatia acestuia.
„Odata aplicata pedeapsa, ea urmeaza a fi executata in conditiile prevazute de Codul penal si individualizate in fiecare caz in parte de instanta de judecata. Prin urmare, toate pedepsele privative de libertate aplicate de instante sunt ‘cu executare’, chiar daca executarea poate fi realizata, in concret, in penitenciar sau prin una din modalitatile prevazute in Capitolul V privind individualizarea executarii pedepsei din Codul penal”, preciza Iohannis.
In sesizare, presedintele arata ca, potrivit Legii 393/2004, in exercitarea mandatului, alesii locali se afla in serviciul colectivitatii locale si sunt responsabili in fata acesteia, iar o conditie a exercitarii mandatului o reprezinta depunerea juramantului potrivit caruia acestia se obliga la respectarea Constitutiei si a legilor.
Iohannis afirma ca este de neconceput ca statul, in calitate de subiect pasiv general al infractiunii si titular al dreptului de tragere la raspundere penala, dupa ramanerea definitiva a hotararii, sa permita exercitarea autoritatii publice de catre persoana condamnata.
Conform sesizarii, interpretarea sistematica a prevederilor art. 1 alin. (3) si art. 16 din Constitutie pun in evidenta principiul integritatii in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, de la care, prin continutul sau normativ, legea dedusa controlului se indeparteaza, nefiind justificata de o nevoie sociala reala si venind in contradictie cu regimul juridic aplicabil altor categorii socio-profesionale.
Iohannis concluzioneaza ca diminuarea prin lege a standardelor de integritate si de lupta impotriva coruptiei, in sensul ca incetarea mandatului de ales local intervine doar in cazul condamnarii definitive pentru infractiunile de dare si luare de mita, iar nu si in cazul altor fapte de coruptie prevazute in Codul penal si in alte legi speciale, este de natura sa afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum si angajamentele internationale asumate de Romania.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
