Victorie foarte importanta a lui Iohannis la CCR. Dragnea nu mai poate sa ascunda, prin sluga sa de la Curtea de Conturi, modul in care sunt cheltuiti banii publici
Curtea Constitutionala a Romaniei admis sesizarea presedintelui Klaus Iohannis asupra modificarilor aduse Legii privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi.
Curtea de Conturi este condusa de un colaborator apropiat al lui Dragnea, Mihai Busuioc. Comisia Europeana a avertizat ca Romania risca suspendarea tuturor platilor pe proiecte europene daca stirbeste independenta institutiei. Prevederile votate de coalitia PSD-ALDE amputau puterea Curtii insa confereau drepturi suplimentare angajatilor. Care au fost modificarile contestate:
– In cazul controalelor care vizeaza si proceduri de achizitii publice, punctele de vedere ale Agenţiei Naţionala pentru Achiziţii Publice (ANAP) sunt obligatorii. USR obiecteaza ca deoarece ANAP este in subordinea Guvernului prevederea este neconstitutionala caci CC este in subordinea Parlamentului.
– Curtea de Conturi va controla modul de administrare si cheltuire a banilor publici de catre institutiile statului şi ale sectorului public, dar nu se va putea pronunţa asupra oportunităţii acestor operatiuni.
– Dispare obligatia recuperarii prejudiciului, iar fapta trebuie sa fie obligatoriu ilicita. Cat priveste prejudiciul constatat de Curtea de Conturi, definitia acestuia era initial: ”pierdere provocată patrimoniului public sau patrimoniului unei entităţi auditate, ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite de către o persoană cu atribuţii în administrarea patrimoniului unei entităţi auditate. Prejudiciul trebuie să fie recuperat integral prin acoperirea pierderii şi a beneficiilor nerealizate.” La propunerea Guvernului Dancila, din definitie a fost eliminata obligativitatea recuperarii integrale a prejudiciului, iar in definitia acestui termen a fost pastrata doar conditia existentei faptei ilicite: ”pierdere provocata patrimoniului public sau privat al statului, al unei unităţi administrativ-teritoriale sau al unei entităţi publice a acestora, ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite”.
– Daca in legea in vigoare Curtea de Conturi prezenta Parlamentului doar un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand neregulile constatate, in proiectul adoptat de Senat Curtea de Conturi prezinta Parlamentului inca doua rapoarte pe langa cel stipulat anterior si anume un raport anual de activitate a Curtii de Conturi si raportul public anual referitor la stadiul implementarii recomandarilor formulate ca urmare a activitatilor specifice desfasurate.
Pe 30 iulie, presedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi.
Klaus Iohannis sustinea, printre altele, ca aceasta lege a fost adoptata cu incalcarea principiului bicameralismului, adaugand ca actul normativ a fost dezbatut si adoptat cu depasirea termenului constitutional de 60 de zile stabilit pentru prima Camera sesizata, respectiv Camera Deputatilor.
El invoca in sesizare si motive de neconstitutionalitate intrinseca. Astfel, seful statului mentiona ca dispozitiile introduse in aceasta lege reinstituie un control preventiv al Curtii de Conturi, dar reglementarea este incompleta.
Iohannis critica si prevederea care instituie obligatia in sarcina Ministerului Public de a transmite o serie de informatii Curtii de Conturi aflate in exercitarea atributiilor sale.
„Aceasta noua dispozitie reprezinta o incalcare a principiului potrivit caruia urmarirea penala este nepublica, conform art. 285 alin. (2) din Codul de procedura penala, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constitutie. O atare obligatie instituita in sarcina Ministerului Public de a transmite informatii despre stadiul de solutionare a unei cauze penale unei autoritati administrative autonome aflate sub control parlamentar aduce atingere atat principiului separatiei puterilor in stat prevazut de art. 1 alin. (4) din Constitutie, cat si rolului Ministerului Public prevazut de art. 131 din Constitutie, asa cum acesta a fost dezvoltat pe cale jurisprudentiala”, arata el.
Seful statului spunea ca prevederile referitoare la sprijinirea de catre decanate a plenului Curtii de Conturi in activitatea sa sunt lipsite de claritate si previzibilitate, deoarece mandatele consilierilor de conturi sunt de 9 ani, iar stabilirea unui mandat de 2 ani pentru decanii alesi cu majoritatea voturilor membrilor decanatului face ca aceste mandate legale, reinnoite, sa fie intrerupte de incetarea activitatii unui consilier de conturi. El sustinea ca dispozitia incalca si principiul securitatii juridice.
In opinia sa, nu este clar statutul decanilor celor sase decanate, daca acestia au sau nu calitatea de consilieri de conturi si daca acestia sunt alesi de fiecare dintre cei trei membri ai decanatului chiar din randul lor.
Klaus Iohannis mentiona si ca legea nu include decanatele in structura organizatorica a Curtii de Conturi si ca aceasta genereaza o neclaritate chiar cu privire la natura lor juridica si rolul lor organizational in cadrul Curtii.
Presedintele mai afirma ca instituirea posibilitatii delegarii unei parti dintre atributiile executive ale presedintelui, prin ordin, vicepresedintilor, fara o circumstantiere obiectiva a motivelor si conditiilor in care poate opera aceasta delegare, incalca Legea fundamentala, norma fiind lipsita de predictibilitate si claritate.
Potrivit acestuia, exonerarea de raspundere a reprezentantilor entitatilor publice auditate pentru consecintele erorilor/ abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine rolului constitutional al acestei autoritati.
