Victorie pentru Bolojan. Decizia CCR în cazul pensiilor magistraților, sesizarea ICCJ a fost respinsă

CCR a decis, miercuri, să respingă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților, au declarat surse pentru aktual24.ro.

Decizia asupra proiectului a fost amânată până acum de cinci ori. CCR a decis astăzi că legea este constituțională, respingând astfel sesizarea ICCJ.

Decizia a fost luată cu șase voturi pentru și trei contra, au precizat sursele. Cei trei sunt cei numiți de PSD, care s-au opus până acum legii. Surprinzător este că unul dintre dintre cei patru judecători numiți de PSD a trecut de partea majorității.

Majoritatea CCR a respins și cererea ÎCCJ de sesizare a CJUE.

Avertismentul lui Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seară că speră ca judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) să ia o decizie privind reforma pensiilor magistraților, avertizând că o nouă amânare ar putea conduce la pierderea unor fonduri europene în valoare de 231 de milioane de euro.

Companiile Chevron și Shell intră în forță în Venezuela, semnând primele contracte majore de petrol după schimbarea regimului Maduro

Libanul cere intervenția Vaticanului după uciderea unui preot maronit în bombardamentele israeliene din ultimele zile

„Ceea ce pot să spun este că acest proiect a fost pregătit de Guvern cu respectarea tuturor prevederilor constituționale, ținând cont de deciziile pe care CCR le-a dat și căutând să răspundem atât la o necesitate care derivă dintr-o realitate și, din punctul meu de vedere, acest proiect este constituțional. În ceea ce privește ceea ce va decide Curtea, asta sigur rămâne de văzut. Eu sper că, în al 12-lea ceas, să se ia o decizie”, a declarat premierul la TVR 1, referindu-se la ședința CCR programată miercuri.

Risc de pierdere a fondurilor europene

Șeful Executivului a precizat că Guvernul a informat Curtea Constituțională cu privire la implicațiile financiare ale unei eventuale amânări, astfel încât decizia să fie luată în cunoștință de cauză.

„În condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro care sunt reținuți din cererea de plată anterioară, lucru care ne va fi comunicat probabil, dacă se întâmplă asta, spre finalul lunii februarie de către Comisia Europeană”, a afirmat Bolojan.

El a subliniat că oficialii Comisiei Europene au transmis deja că jalonul privind pensiile magistraților nu este considerat îndeplinit.

„Într-o întâlnire la care a participat domnul ministru Pâslaru, s-a discutat că, din punctul lor de vedere, jalonul este neîndeplinit, dar că vor face o comunicare oficială spre sfârșitul lunii februarie, când vor răspunde la toate aspectele care țin de fondurile care au fost reținute României. Nu mai avem foarte mult timp”, a spus premierul.

Granturi, nu împrumuturi

Întrebat ce ar însemna o nouă amânare a deciziei CCR, Bolojan a reiterat că există un risc major de pierdere a fondurilor.

„O probabilitate foarte mare ca, în afară de orice decizie pe care o ia CCR-ul, să pierdem acești bani. Orice sumă pierdută pentru România cred că nu este un lucru bun, mai ales că acești bani sunt sub formă de grant, nu sub formă de împrumut”, a declarat prim-ministrul.

Judecătorii Curții Constituționale se reunesc miercuri în a șasea ședință dedicată analizării reformei pensiilor de serviciu ale magistraților, jalon inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Context

La ședința CCR din 16 ianuarie, toți cei nouă judecători constituționali au fost prezenți, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care și o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanța supremă cu o zi înainte.

Anterior, două ședințe nu s-au putut desfășura deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, propuși de PSD la CCR, au invocat mai multe motive printre care faptul că au fost chemați la serviciu în zile nelucrătoare, iar ședințele au fost programate prea repede.

Instanța supremă anunța pe 15 ianuarie că a realizat o expertiză cu ajutorul unui expert contabil care ar arăta că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraților va fi mai mică decât cea calculată pe bază pe contributivitate, iar documentul a fost trimis judecătorilor CCR.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat în intervalul de timp prevăzut de lege aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Instanța supremă au decis cu unanimitate de voturi să sesizeze Curtea Constituțională și în legătură cu noul proiect propus de Guvern.

Magistrații au fost convocați de președintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția, în cadrul Secțiilor Unite.

Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR.

‘(Proiectul) anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR’, consideră Instanța supremă.

De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în privința dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situații similare sau analoage, alți beneficiari ai unor pensii de serviciu.

În plus, susțin ei, în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.

‘În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic și consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați’, consideră ICCJ.