Klaus Iohannis: “Viitorul tarii noastre este unul european, asigurat de insasi deschiderea oferita de dispozitiile Constitutiei noastre” – Video
Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis a amintit clasei politice ca are datoria ca, prin legile adoptate, sa nu se abata de la valorile constitutionale. Declaratia a fost facuta luni, 27 martie 2023, la Palatul Parlamentului, cand presedintele a sustinut o alocutiune in cadrul evenimentului dedicat aniversarii a 100 de ani de la adoptarea Constitutiei Romaniei Intregite din 1923, transmite Administratia Prezidentiala, printr-un comunicat.
“Constitutia din 1923 a fost o opera juridica moderna, de inspiratie europeana, care a reflectat nu doar o serie de aspiratii si traditii specifice societatii romanesti, ci si apartenenta naturala a Romaniei la spatiul cultural, politic si juridic al democratiilor occidentale.
Consacrarea expresa a caracterului unitar al statului, a drepturilor civile si politice, protejarea libertatii religioase, dreptul minoritatilor nationale, regimul proprietatii, interzicerea discriminarii pe motive etnice, de limba sau de religie si a pedepsei cu moartea in timp de pace, ca si interzicerea cenzurii sunt doar cateva dintre elementele modernizatoare pe care Constitutia din 1923 le-a adus statului roman”, a spus presedintele.
“In Legea fundamentala de acum un secol si-au gasit loc principiile constitutionalismului liberal, printre care se numara separatia puterilor in stat, rationalizarea procesului legislativ sau consacrarea controlului de constitutionalitate asupra legilor, realizat atunci prin Curtea de Casatie si Justitie.
Constitutia din 1923 a fost o opera juridica moderna, de inspiratie europeana, care a reflectat nu doar o serie de aspiratii si traditii specifice societatii romanesti, ci si apartenenta naturala a Romaniei la spatiul cultural, politic si juridic al democratiilor occidentale.
Consacrarea expresa a caracterului unitar al statului, a drepturilor civile si politice, protejarea libertatii religioase, dreptul minoritatilor nationale, regimul proprietatii, interzicerea discriminarii pe motive etnice, de limba sau de religie si a pedepsei cu moartea in timp de pace, ca si interzicerea cenzurii sunt doar cateva dintre elementele modernizatoare pe care Constitutia din 1923 le-a adus statului roman.
In Legea fundamentala de acum un secol si-au gasit loc principiile constitutionalismului liberal, printre care se numara separatia puterilor in stat, rationalizarea procesului legislativ sau consacrarea controlului de constitutionalitate asupra legilor, realizat atunci prin Curtea de Casatie si Justitie”, a mai afirmat Klaus Iohannis in alocutiune.
“Romania este astazi parte a marii familii democratice occidentale, o comunitate a valorilor care au trecut testul timpului.
Viitorul tarii noastre este unul european, asigurat de insasi deschiderea oferita de dispozitiile Constitutiei noastre.
Parcursul tarii noastre nu are o alta directie decat cea in care valorile democratice sunt respectate, interiorizate si promovate. In vremuri tumultoase, acestea reprezinta o busola si un filtru pentru deciziile publice, pentru clasa politica si pentru cetateni.
La 100 de ani de la adoptarea Constitutiei Romaniei Intregite, mostenirea sa democratica ne indatoreaza sa ducem aceste valori mai departe, sa le aparam cu orice pret si sa construim viitorul pe care ni-l dorim, intr-un cadru constitutional permanent adaptat la realitatea momentului si la nevoile societatii.
Aceasta mostenire presupune o raspundere comuna. Ea apartine clasei politice, Parlamentului, care are datoria ca, prin legile adoptate, sa nu se abata de la valorile constitutionale.
Ca Presedinte al Romaniei, voi continua sa veghez la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, ramanand un sustinator ferm al parcursului european al tarii noastre, bazat pe unitate, perseverenta si dorinta continua de a construi o societate mai buna!”, a incheiat presedintele.
Presedintele Curtii Constitutionale, Marian Enache, a afirmat ca forta constitutiilor rezida in mentinerea pacii sociale prin instituirea ordinii constitutionale si fiecare cetatean are indatorirea moral-politica si juridica a respectarii Legii fundamentale.
„Orice constitutie, ca pact social suprem si ordonator al sistemului socio-politic, trebuie sa realizeze atat echilibrul, proportionalitatea dintre autoritatea de stat si libertatea ca valoare universala inerenta conditiei umane, a statutului legal si constitutional al fiecarui cetatean, cat si limitarea puterii statului in raporturile cu cetatenii sai. Forta constitutiilor rezida in mentinerea pacii sociale prin instituirea ordinii constitutionale, fundament al sistemului juridic si al regimului democratic al unei tari. Cu totii avem constiinta faptului ca o constitutie apartine unei comunitati politice si, in primul rand, cetatenilor liberi si egali in drepturi. De aceea, fiecare cetatean are indatorirea moral-politica si juridica a respectarii Constitutiei ca manifestare suverana a titularului puterii politice, lege a intregii cetati, care asigura temelia armoniei sociale, unitatea politica si coeziunea societatii noastre. Acesta este si sentimentul predominant al cetatenilor romani, atunci cand se refera la relatia lor cu Legea fundamentala. Pentru acestia, Constitutia reprezinta un ‘scut’ de aparare a drepturilor si libertatilor, o garantie a valorii demnitatii lor”, a precizat Enache, in discursul sustinut la Adunarea Solemna a celebrarii a Centenarului Constitutiei Romaniei din 1923.
Presedintele CCR a evidentiat importanta Constitutiei din 1923, „un document constitutional intemeietor al Romaniei”.
„Constitutia din 1923, pe care o celebram astazi, reprezinta, in esenta, un document constitutional intemeietor al Romaniei si al identitatii sale politice intre alte natiuni ale acelui timp istoric. Actul Unirii si intregirii Romaniei din 1918 a fost un act istoric de exceptionala importanta politica si constitutionala, iar in perceptia tuturor romanilor a fost un act de dreptate istorica. Aceasta infaptuire cruciala a Actului Unirii din 1918 a fost consfintita in Constitutia din 1923. In acelasi Act fundamental au fost consacrate la rang constitutional: limba romana, ca limba oficiala a statului roman, introducerea controlului judecatoresc de constitutionalitate a legilor, Romania fiind unul dintre putinele state din Europa care implementa acest tip de control ce prefigura exigentele actuale ale statului de drept si ale democratiei constitutionale; infiintarea contenciosului administrativ, principiul separatiei puterilor, au fost recunoscute drepturile civile pentru femei si s-au garantat libertatea presei, a intrunirilor, drepturile, libertatile si egalitatea in fata legii inclusiv a minoritatilor nationale, fara deosebire de origine etnica, de limba sau religie; Biserica crestina si greco-catolica au fost recunoscute ca biserici romanesti. Intr-o acceptiune generala, Constitutia din 1923 a fost considerata una dintre constitutiile-reper ale Romaniei, care a receptat in momentul realizarii ei ideile liberalismului constitutional european, pe care le-a integrat necesitatilor istorice ale dezvoltarii societatii romanesti, fiind, astfel, un document juridic de valoare nationala”, a spus Marian Enache.
Potrivit acestuia, Constitutia din 1923 reprezinta „o valoare imateriala” a traditiei si a culturii constitutionale a Romaniei si „exprima un moment esential al formarii statalitatii si identitatii poporului roman”.
La evenimentul organizat la Palatul Parlamentului participa presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, presedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, presedintele Camerei Deputatilor, Marcel Ciolacu, premierul Nicolae Ciuca, patriarhul Daniel, sefi de institutii publice, conducatorii unor institutii europene, parlamentari.
