Vine o noua revolutie mondiala? Protestele s-au triplat in ultimii 15 ani: „Traversam astazi o perioada din istorie asemanatoare cu atmosfera din anii 1848, 1917 sau 1968”

analize

Un nou studiu publicat joi, care a analizat demonstratiile de strada din 2006 pana in 2020, a constatat ca numarul miscarilor de protest din intreaga lume a crescut de peste trei ori in mai putin de 15 ani, informeaza Washington Post.

Intitulat „World Protests: A Study of Key Protest Issues in the 21st Century”, studiul e realizat de o echipa de cercetatori de pe langa Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) din Germania si de Initiative for Policy Dialogue, o organizatie nonprofit afiliata cu Columbia University.

Studiul constata ca fiecare regiune a planetei a cunoscut unele dintre cele mai mari miscari de protest inregistrate vreodata – inclusiv protestele fermierilor care au inceput in 2020 in India, protestele din 2019 impotriva presedintelui Jair Bolsonaro in Brazilia si manifestatiile Black Lives Matter incepute inca din 2013.

Analizand indeaproape peste 900 de actiuni de protest din 101 tari si teritorii, autorii au ajuns la concluzia ca traim o perioada istorica asemanatoare cu atmosfera din anii 1848, 1917 sau 1968, „cand un numar mare de oameni s-au revoltat impotriva modului in care erau lucrurile, cerand schimbari”.

Dar care este cauza? Autorii vorbesc despre „esecul democratiei”. Ei au constatat ca majoritatea evenimentelor de protest pe care le-au studiat – 54% – au fost provocate de esecul sistemelor politice sau al modului in are oamenii sunt reprezentati de cetateni.

Aproximativ 28% dintre proteste au inclus cereri privind „democratia reala”. Alte teme au inclus inegalitatea, coruptia si lipsa de actiune in ceea ce priveste schimbarile climatice. Autorii studiului spun ca factorii de decizie politica nu raspund in mod adecvat.

„Cei mai multi politicieni si lideri nu asculta insa. Marea majoritate a protestelor din intreaga lume formuleaza de fapt cereri rezonabile, cu care guvernele ar fi in realitate de acord. Oamenii protesteaza pentru mai multe locuri de munca, pentru o planeta curata pe care sa o lasam generatiilor viitoare si pentru a avea un cuvant de spus in deciziile care ne afecteaza calitatea vietii”, a declarat, pentru Washington Post, Sara Burke, expert pe langa FES si unul din autorii studiului.

In cursul acestei saptamani vor avea loc, de asemenea, proteste semnificative impotriva schimbarilor climatice. Insa unii lideri europeni sunt ingrijorati de faptul ca marile costuri ale renuntarii la combustibilii fosili ar putea declansa o reactie precum cea a miscarii de protest a „vestelor galbene” din Franta.

Numai in Statele Unite, in ultimii ani au avut loc proteste uriase, de la Occupy Wall Street si Black Lives Matter la Tea Party si campaniile Stop the Steal. Monitorizarea amplorii protestelor globale este o sarcina uriasa. Numai colectarea datelor a reprezentat mai mult de o mie de ore de munca inainte de a incepe orice analiza. Dar tendintele erau clare. In 2006, doar 73 de miscari de protest au fost inregistrate de studiu. In 2020, au fost 251 – mai multe chiar si dupa criza financiara din 2008 sau revoltele Primaverii Arabe din 2011.

Europa si Asia Centrala au inregistrat cea mai mare crestere a numarului de miscari de protest si au existat mai multe proteste in tarile cu venituri ridicate decat in tarile din alte categorii de venituri. O crestere a protestelor a fost constatata in toate regiunile si la toate nivelurile de venituri.

In afara de problemele legate de democratie si reprezentare politica, raportul identifica cresterea inegalitatii ca fiind o alta tema generala a protestelor din intreaga lume, contribuind la aproape 53% dintre protestele studiate. Printre problemele individuale ridicate de protestatari se numara coruptia, conditiile de munca si reforma serviciilor publice, urmate de „democratia reala”.

A existat, de asemenea, o crestere semnificativa a cererilor de dreptate rasiala sau etnica, cum ar fi protestele Black Lives Matter, dar a existat si un numar mic – dar in crestere – de proteste axate pe negarea drepturilor altora in aceasta perioada, autorii indicand printre acestea miscarea de extrema dreapta „Pegida” din Germania, miscarile anti-chineze din Kargazstan si miscarea „vestelor galbene”.

Intrebat cum defineste „democratia reala”, Burke a declarat: „Democratia pentru unii este autocratia pentru altii”.

Cele mai multe proteste nu sunt violente precum insurectia de la Capitoliu, a constatat studiul, dar a existat o crestere lenta, dar constanta a violentei intre 2006 si 2020, putin peste o cincime din protestele inregistrate implicand un fel de violenta din partea multimii, vandalism sau jafuri. In aproape jumatate dintre protestele studiate, au fost raportate arestari; putin peste un sfert au fost raportate unele forme de violenta din partea politiei.

Argumentul cheie al studiului este ca, pe masura ce protestele se inmultesc, liderii ar trebui sa le ia mai in serios. Aproximativ 42% dintre protestele din cadrul studiului au fost considerate reusite, desi acest procent a variat semnificativ in functie de regiune si de tipul de proteste si a inclus si succese partiale – o cifra mai mare decat in cazul altor studii. Daca epoca noastra de proteste continua, acest lucru sugereaza ca mult mai multi protestatari vor obtine cel putin o parte din ceea ce isi doresc.

Mai mult despre: ,

Comentarii: