Violeta Alexandru are gata legea pentru eliminarea pensiilor speciale: „Nu merge sa carpim. Veniturile sa fie bazate pe contributivitate”

politica

Deputatul Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, anunta ca a finalizat un proiect de lege de eliminare a pensiilor speciale. „Nu merge sa carpim. Acum este momentul sa facem ordine”, subliniaza Alexandru. Eliminarea pensiilor speciale este conditie obligatorie in PNRR pentrru ca Romania sa primeasca transa a treia.

„Nu este depus niciun proiect de lege pentru desfiintarea pensiilor speciale. De discutat in spatiul public, se discuta dar nu exista un proiect clar pe aceasta tema.

L-am scris (documentat si cu situatia din Romania – cu tot cu actiunile similare precedente si cu situatia in plan european). Iata-l. Multumesc colegilor mei din Forta Dreptei alaturi de care am finalizat proiectul, colegi care mi-au suportat intrebarile, curiozitatile de a aprofunda nenumarate situatii generate, de-a lungul timpului, de aceste decizii de infiintare a pensiilor speciale (ale PSD/PNL).

Invit parlamentarii care cred ca avem nevoie de un moment T0 in care sa curatam, mai intai, lucrurile in politicile publice privind pensiile, adica:

• Clarificarea tipurilor de sporuri care se iau in calcul in stabilirea pensiilor (nu e normal ca doar anumitor pensionari sa li se ia in calcul toate sporurile iar altora nu)

• Stabilirea de indicatori de performanta in administratie. Nu pot inchide ochii acceptand ca nu exista in sistemul public angajati care nu stiu sa faca mai nimic si care iau oricum un salariu, nemeritat (plus pensie speciala!)

• Curatarea exceptiilor in privinta incompatibilitatilor. Lucrurile sunt scapate de sub control, nu este adevarat ca toti cei care iau pensii speciale nu si-au putut completa veniturile de-a lungul carierei.

• Ordine in incadrarea in grupe (de aici plecand, scaderea varstei de pensionare pentru persoane care sunt, de fapt, in plina forma de munca si care cer pensionarea pentru a se reangaja la stat), sa semneze pentru sustinerea proiectului.

Nu merge sa carpim. Acum este momentul sa facem ordine. Daca exista vointa politica.

Nu se pot desfiinta pensiile magistratilor pentru ca s-au dat decizii CCR. Pentru sistemul de aparare trebuie o alta abordare. Voi prezenta viziunea mea si aici, o viziune axata tot pe corectitudine. Nici acestea nu se pot desfiinta. In proiect se vede ce se poate. Daca se doreste politic.

Nu contest pe nimeni pentru ca are un venit mare. Am o problema, insa, cand venitul acela nu e bazat pe contributivitate si e de la stat (adica din taxele si impozitele celor care muncesc, caci statul nu are bani din alta parte) si e acordat fara curatenia necesara in sistemul public.

Nu se poate sa nu ne punem problema ca sistemul public, persistand in sfidarea celor care muncesc in privat (pentru ca oamenii stiu ca din banii lor se platesc aceste pensii speciale), ii va face pe oamenii capabili din aceasta tara sa plece, sa abandoneze Romania. Daca Romania va ramane fara forta de munca, mai ales fara oamenii instruiti (cei care ar castiga venituri mai mari pentru ca sunt pregatiti), din ce bani sa se plateasca aceste beneficii (partea speciala din pensia unor categorii)? Din imprumuturi? Pe care/cine sa le plateasca? Tot cei care muncesc in privat? Chiar nu e corect.

Ne trebuie un moment T0, nu cred in carpeli.

Sunt in Parlament pentru a face (nu doar pentru a da din gura) ceea ce este corect, indiferent de nepopularitatea propunerilor mele fata de o categorie sau alta.

Principiul acordarii pensiilor in Romania trebuie sa fie cel al contributivitatii. Oamenii trebuie sa fie incurajati sa economiseasca (mai ales din a doua parte a vietii lor active) din veniturile pe care le castiga. Daca statul vrea sa abordeze aparte un domeniu sau altul, trebuie sa explice de ce, sa fie o discutie la nivelul societatii”, a transmis Violeta Alexandru.

Citeste si: Raportul privind pensiile speciale a fost finalizat de Banca Mondiala: „Eliminarea imediata” sau „inghetarea” sunt doua dintre cele patru variante prezentate

Banca Mondiala a finalizat raportul solicitat de Ministerul Muncii in legatura cu reformarea pensiilor de serviciu, cunoscute mai ales sub de „pensii speciale”. Raportul prezinta patru variante de lucru.

Banca Mondiala a propus patru scenarii in ceea ce priveste pensiile de serviciu din sectorul civil, si anume eliminarea imediata a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toti cei care nu au acumulat inca vechimea, inghetarea tuturor pensiilor de serviciu, un nou plafon de referinta pentru cei nou intrati in sistem, sau optiunea reformarii pensiilor speciale pentru toti.

Potrivit Raportului de analiza, evaluare a impactului si recomandari pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondiala – sinteza, dat duminica publicitatii de Ministerul Muncii, aceste scenarii nu se refera la indemnizatiile parlamentarilor si primarilor.

„Spre deosebire de participantii la planul de pensii militare, lucratorii care beneficiaza de pensii de serviciu public participa la sistemul general de pensii si pot primi un supliment de la bugetul de stat”, se arata in document.

Un prim scenariu este eliminarea imediata a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toti cei care nu au acumulat inca vechimea care le da dreptul la aceste pensii la o anumita data. Aceeasi regula ar putea fi aplicata si celor care aveau doar un serviciu minim de pensie speciala la o anumita data.

„Este foarte probabil ca o astfel de decizie sa fie contestata in instanta, existand precedentul cand o astfel de incercare a fost facuta imposibil de implementat prin deciziile Curtii Constitutionale. Nu este clar daca un alt efort similar ar putea avea succes. In plus, un numar mare de lucratori din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare”, se mentioneaza in raport.

Scenariul al doilea ia in calcul inghetarea tuturor pensiilor de serviciu. Aceasta optiune se refera la stoparea acumularii de beneficii suplimentare in viitor, fara a afecta drepturile deja castigate.

„Prin aceasta abordare, s-ar mentine beneficiile pentru actualii pensionari si pentru lucratorii activi care intrunesc conditiile de pensionare. Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectiva nu intrunesc conditiile de pensionare, se elimina integral dreptul la pensie de serviciu”, se arata in document.

Scenariul al treilea presupune un nou plafon de referinta pentru cei nou intrati in sistem. Din aceasta perspectiva, toti lucratorii nou intrati dupa o anumita data ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici fata de cele aflate in plata.

„Aceasta abordare ar putea crea discriminare intre lucratorii aflati in situatii similare. Doi lucratori in pozitii identice ar putea avea dreptul la beneficii de pensie semnificativ diferite in functie doar de data la care au fost angajati”, atrage atentia BM.

Al patrulea scenariu este optiunea reformarii pensiilor speciale pentru toti.

„Varianta promovata de Guvern prin L4/2023: considerandu-se ca eliminarea completa sau inghetarea pensiilor speciale nu este de dorit si/sau fezabila din punct de vedere politic sau ca stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intrati nu este fezabila, atunci cea mai buna abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. Pentru acest tip de reforma, este important sa se acorde o atentie deosebita eforturilor anterioare de reforma si actiunilor judecatoresti, astfel incat greselile din trecut sa nu se repete”, precizeaza Ministerul Muncii.

Institutia subliniaza ca principalul obiectiv al proiectului de lege este eficientizarea (in sensul scaderii cheltuielilor bugetare) si eliminarea posibilitatilor de a abuza de sistemul de pensii de serviciu. Prevederile proiectului de lege aliniaza vechimea minima in profesiile acoperite de pensiile de serviciu la cea a sistemului general, uniformizeaza perioada de referinta a castigurilor pentru toate pensiile de serviciu, reduce rata de inlocuire garantata a pensiilor de serviciu si elimina majorarea ratei de inlocuire a vechimii suplimentare si, cel mai important, elimina cele mai evidente oportunitati de a abuza de sistem (cum ar fi vechimea asimilata in afara profesiei pentru magistrati si capacitatea de a obtine pensie peste 100% din salariul net la momentul pensionarii sau posibilitatea de a se pensiona cu pensie speciala redusa cu o vechime de numai 4 ani in alte profesii care presupun pensii de serviciu public).

Toate aceste masuri vor reduce numarul beneficiarilor eligibili pentru pensii de serviciu si ar creste ponderea pensiilor acestora ca urmare a contributiile platite, ceea ce intareste alinierea prestatiilor la principiul contributiv.

„In concluzie, prevederile L4/2023 raspund la angajamentele asumate prin PNRR, conform raportului Bancii Mondiale, dupa cum urmeaza: Angajamente PNRR (jalon 215) Modul cum L4/2023 raspunde acestor angajamente: Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale si le va alinia la principiul contributivitatii; Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi rationalizate; Pensiile speciale se calculeaza pe baza principiului contributivitatii, a vechimii in profesie si a reajustarii procentului legat de veniturile obtinute. Perioada minima de cotizare este similara cu cea aplicata in fondul public de pensii; Protectia deciziilor Curtii Constitutionale se va referi numai la pensiile magistratilor, nu si la alte categorii, si se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curtii; Nicio pensie speciala nu poate depasi venitul obtinut in cursul perioadei de cotizare; Alinierea vechimii minime in specialitate pentru pensiile de serviciu la standardele aferente sistemului public de pensii; Uniformizarea perioadei de referinta”, spune Ministerul Muncii.

Documentul BM prevede si o serie de recomandari: alinierea principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu. Un astfel de sistem ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obtinute cu serviciul militar si ar permite o tranzitie mai usoara in si in afara armatei, deschizand calea unei convergente ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general; introducerea impozitarii progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finantate de la buget, un mecanism eficient de reducere a inegalitatilor rezultate fiind impozitarea speciala a cotei din beneficiul finantat de la bugetul de stat.

„Acesta poate fi etalonat in functie de cuantumul suplimentului din buget sau poate fi declansat atunci cand ponderea suplimentului depaseste anumiti parametri (de exemplu, atunci cand suplimentarea depaseste cota finantata din contributii si astfel beneficiul este definit mai mult in functie de completare decat de contributii). Beneficiile magistratilor, de exemplu, a caror formula este protejata de sentinta Curtii Constitutionale a Romaniei, primesc marea majoritate (peste 90%) din beneficiul lor de la buget, si nu din contributii. Cazuri de completari mult mai mari decat contributiile sunt posibile si pentru alte pensii de serviciu. Chiar si in randul beneficiarilor de pensii speciale exista o inegalitate semnificativa intre segmentul de 10% superior al beneficiarilor care primesc pensii de pana la 3,5 ori mai mari fata de cei 10% din segmentul inferior al beneficiarilor. Aceasta recomandare necesita consultari suplimentare cu Ministerul Finantelor si Agentia Nationala de Administrare Fiscala a Romaniei”, spun expertii bancii.

Modificarea regulilor de indexare pentru prestatiile magistratilor este o alta recomandare.

„In timp ce toate pensiile de serviciu sunt mai mari la pensionare in comparatie cu prestatia generala a sistemului de pensii datorita garantiei mai mari a ratei de inlocuire si a unei abordari mai generoase de calcul a beneficiilor, aceste inegalitati se reduc in timp datorita ratei de indexare mai scazute aplicate pensiilor de serviciu, cu exceptia magistratilor. Pentru magistrati, situatia este inversa. Nu numai ca beneficiul este mult mai mare decat in sistemul general, dar indexarea pe salarii este si mai generoasa, crescand inegalitatea in timp. O analiza juridica ulterioara este necesara pentru optiunile de aliniere a ratei de indexare cu cea utilizata pentru alte pensii de serviciu in limitele deciziei Curtii Constitutionale care protejeaza beneficiul magistratilor. Cu toate acestea, o astfel de schimbare ar contribui la reducerea celor mai izbitoare inegalitati din sistemul de pensii”, conform raportului.

Alta recomandare face referire la inchiderea planului de pensii aferent personalului aviatiei civile. Planul de pensii pentru personalul aviatiei civile ofera o pondere mai mare a beneficiului in comparatie cu alte pensii de serviciu (cu exceptia magistratilor). Spre deosebire de alti beneficiari de pensii de serviciu, participantii la aviatia civila nu sunt angajati in sectorul public si multi dintre ei lucreaza in sectorul privat. Rata de pensionare redusa semnificativ (pe care proiectul de lege intocmit de Guvern o unifica in categoria la 52) nu este legata de pierderea capacitatii de munca, desi pentru unii participanti la plan ar necesita schimbarea rolului in cariera sau schimbarea carierei in intregime. Ar trebui luata in considerare fezabilitatea inchiderii planurilor de pensii pentru noii intrati sau a limitarii acestora in alt mod.

„In sfarsit, Guvernul ar trebui sa ia in considerare revizuirea legislatiei si adoptarea protocoalelor de schimb de date care sa permita o eficienta sporita in gestionarea diferitelor planuri de pensii. In timp ce echipa Bancii Mondiale a intampinat provocari in obtinerea datelor necesare din cauza limitarilor legale impuse de reglementari, cum ar fi cele legate de securitate, chiar si pentru functiile guvernamentale legate de proiectarea si gestionarea cheltuielilor, precum si de raportarea privind pensiile speciale, datele necesare par sa nu fie disponibile. Aceste limitari ar putea fi depasite prin stabilirea de protocoale securizate de schimb de date si revizuirea practicilor de anonimizare si agregare in limitele legii”, mai afirma documentul BM.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: