Ea a criticat plângerea penală pentru trădare depusă împotriva lui Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan și a susținut că politica externă trebuie tratată cu „echilibru” și „înțelepciune”, relatează Mediafax.
Viorica Dăncilă a intervenit duminică, la Antena 3 CNN, în controversa provocată de informațiile publicate de The Wall Street Journal privind afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, în legătură cu situația politică din România.
Fostul premier a făcut o paralelă cu anul 2018, când Ludovic Orban, pe atunci lider al PNL, a depus o plângere penală împotriva sa în contextul deciziilor Guvernului privind relația cu Israelul.
„Eu am cunoscut această abordare, pentru că am avut un dosar de înaltă trădare, un dosar de înaltă trădare făcut de către domnul Ludovic Orban, în 2018”, a spus Dăncilă.
Ea a susținut că experiența de atunci arată cât de prudent trebuie gestionate relațiile externe.
„Știu ce s-a întâmplat atunci și știu câtă grijă trebuie să fie, cât echilibru și câtă înțelepciune trebuie să ai pentru a nu-ți face un dușman din partenerii strategici”, a afirmat fostul premier.
Controversa a izbucnit după ce The Wall Street Journal a relatat, citând persoane familiarizate cu o discuție desfășurată în luna martie la Atena, că ambasadoarea americană Kimberly Guilfoyle ar fi făcut remarci interpretate drept o referire la posibilitatea Washingtonului de a influența schimbarea unor guverne.
Relatarea făcea trimitere și la România, unde Guvernul Ilie Bolojan avea să fie demis ulterior, la 5 mai, prin moțiune de cenzură. Afirmațiile atribuite ambasadoarei au fost contestate, iar Guilfoyle a negat prin reprezentanții săi interpretarea potrivit căreia SUA ar fi orchestrat înlăturarea Executivului român.
În urma scandalului, deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că a depus o plângere penală împotriva liderului PSD, Sorin Grindeanu, liderului AUR, George Simion, și fostului ministru Bogdan Ivan.
Parlamentarul îi acuză de trădare și susține că trebuie cercetate eventuale înțelegeri cu reprezentanți ai unei puteri străine. Existența unei plângeri nu echivalează cu stabilirea vinovăției celor vizați.
Sorin Grindeanu a respins categoric acuzațiile și a afirmat că nu a existat o înțelegere cu Statele Unite pentru înlăturarea Guvernului Bolojan. La rândul său, AUR a susținut că Kimberly Guilfoyle nu a avut nicio contribuție la decizia politică de depunere și votare a moțiunii de cenzură.
Viorica Dăncilă a criticat transformarea controversei într-o acuzație penală de trădare.
„Prin tot ceea ce se întâmplă acolo, noi ne facem un dușman foarte puternic. Un dușman pe care ar trebui să-l avem cel mai bun prieten în aceste momente”, a declarat aceasta.
„Din ambiții politice se fac greșeli majore care ne vor costa pe toți. Cum să spui că este un dosar de înaltă trădare? Unde e trădarea?”, a adăugat fostul premier.
O parte importantă a controversei privește Coridorul Vertical de gaze, proiect regional destinat transportului gazelor dinspre Grecia, prin Bulgaria și România, către Europa Centrală și de Est.
Proiectul nu este unul recent. Cooperarea pentru dezvoltarea coridorului datează de mai mulți ani, iar în prezent sunt în curs investiții pentru creșterea capacităților de transport. Operatorul Bulgartransgaz a anunțat, de exemplu, că infrastructura proiectului ar urma să majoreze semnificativ capacitatea de transport dintre Bulgaria și România începând din 2027.
„Despre Coridorul Vertical, așa cum am spus, se discută încă din 2016. Avem nevoie de surse de energie? Avem nevoie. Atunci eu nu văd care este motivul”, a declarat Dăncilă.
Bogdan Ivan a afirmat, la rândul său, că întâlnirile sale cu oficialii americani au vizat proiectul energetic și cooperarea privind transportul gazelor și a respins ideea că acestea ar fi avut legătură cu demiterea Guvernului Bolojan. El susține că a solicitat Guvernului un mandat pentru continuarea negocierilor privind Coridorul Vertical.
În acest context, Viorica Dăncilă a cerut ca disputele politice interne să nu fie transferate asupra relației strategice cu Washingtonul.
„De ce dorim neapărat să ne facem din Statele Unite ale Americii un dușman?”, a întrebat fostul premier, insistând că România trebuie să își gestioneze relațiile externe în funcție de interesele sale de securitate și energie, mai ales în actualul context regional.