Xi Jinping a purtat miercuri discuții la Cairo cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, punând accent pe legăturile istorice dintre cele două state, pe care le-a descris drept reprezentante ale unor „civilizații antice”. Programul liderului chinez include și o vizită la Marele Muzeu Egiptean, aflat în apropierea piramidelor de la Giza. Este prima călătorie a lui Xi în Egipt după cea din 2016.
Într-o scrisoare publicată de presa egipteană, Xi Jinping a transmis că Beijingul este pregătit să își intensifice cooperarea cu autoritățile de la Cairo și să valorifice poziția strategică a Egiptului în lumea arabă și în Africa.
„China este pregătită să colaboreze cu partea egipteană pentru a valorifica poziția unică a Egiptului în conectarea lumii arabe și în extinderea legăturilor pe continentul african”, a transmis liderul chinez.
Xi a făcut referire și la transformările rapide prin care trece ordinea internațională, folosind formularea frecvent întâlnită în discursurile oficiale de la Beijing despre „schimbări profunde nemaivăzute într-un secol”. Expresia reflectă perspectiva Chinei potrivit căreia influența globală a Statelor Unite este în scădere.
„China și Egiptul ar trebui să susțină cu fermitate pacea și stabilitatea mondială, precum și echitatea și justiția internațională, prin practicarea unui multilateralism autentic”, a mai afirmat Xi Jinping.
China este deja implicată în unele dintre cele mai importante proiecte de dezvoltare ale Egiptului. Companii chineze participă la construirea unei părți din noua capitală administrativă a țării, iar grupul tehnologic Huawei a lansat în 2024 un serviciu cloud destinat pieței egiptene.
Compania a anunțat atunci că proiectul va contribui la dezvoltarea inteligenței artificiale, a modelelor lingvistice de mari dimensiuni în limba arabă și a infrastructurii de baze de date din Egipt.
În această săptămână, liderul chinez a participat la reuniunea Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurată la Bișkek, în Kârgâzstan. Organizația de securitate, condusă în principal de China, Rusia și state din Asia Centrală, include și India, Pakistan, Belarus și Iran.
Xi urmează să participe săptămâna viitoare la summitul BRICS de la New Delhi. Acolo se va întâlni cu liderii unor state precum Rusia, Brazilia, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Agenda diplomatică din septembrie precedă o vizită de stat planificată la Washington, care ar urma să răspundă vizitei făcute de Donald Trump la Beijing în luna mai.
În ultimii ani, Xi Jinping a preferat în mare măsură să primească liderii internaționali la Beijing, în loc să participe frecvent la reuniuni peste hotare.
Analiștii consideră că seria de întâlniri urmărește să întărească relațiile Chinei cu statele în curs de dezvoltare și cu țările din Orientul Mijlociu, inclusiv cu aliați tradiționali ai Statelor Unite, precum Egiptul.
Beijingul se prezintă în aceste relații drept un partener pentru comerț, investiții și proiecte de infrastructură, într-un context internațional marcat de tensiuni comerciale și de incertitudini privind angajamentele de securitate ale Washingtonului.
Ma Xiaolin, profesor la Zhejiang International Studies University, consideră că schimbările din raportul global de putere determină statele din Orientul Mijlociu să acorde mai multă atenție relațiilor cu Beijingul.
„Declinul puterii generale a Statelor Unite și retragerea lor strategică, capacitatea limitată a Rusiei și diminuarea influenței statelor europene au determinat țările din Orientul Mijlociu să privească tot mai mult spre est, către China”, a declarat Ma Xiaolin.
La reuniunea Organizației de Cooperare de la Shanghai, Xi Jinping a insistat asupra ideii că statele membre trebuie să își protejeze afacerile interne și stabilitatea regională de intervențiile externe.
„Trebuie să împiedicăm forțele externe să intervină în afacerile noastre interne, să ne pună în pericol securitatea politică și să submineze stabilitatea regională”, a afirmat liderul chinez.
Xi încearcă să folosească și progresele Chinei în domeniul inteligenței artificiale pentru a consolida cooperarea cu statele partenere.
În cadrul reuniunii, liderul chinez a anunțat că Beijingul va crea un „centru internațional de cooperare pentru aplicațiile inteligenței artificiale” și va implementa „100 de proiecte de cooperare tehnologică” împreună cu țările membre în următorii trei ani.
În ciuda apropierii diplomatice, mai multe țări continuă să privească prudent perspectiva unei cooperări economice mai strânse cu China.
Una dintre principalele preocupări este legată de efectele excedentelor comerciale chineze asupra industriilor locale. Volumul ridicat al exporturilor poate pune presiune asupra producătorilor interni și poate accentua tensiunile comerciale.
Aceste diferențe au devenit vizibile și la reuniunea miniștrilor de finanțe din G20 organizată în această săptămână. Participanții nu au reușit să ajungă la un consens privind eliminarea așa-numitelor „politici non-piață”, măsură propusă pentru reducerea dezechilibrelor comerciale globale.
Opoziția Chinei a împiedicat adoptarea unei poziții comune, evidențiind limitele cooperării economice chiar și în contextul intensificării relațiilor diplomatice.