Președintele rus Vladimir Putin a declarat că escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a declanșat o criză energetică mondială, transmite Reuters.
Liderul de la Kremlin susține că situația actuală ar putea afecta grav fluxurile globale de petrol și gaze, dar a subliniat că Rusia este pregătită să reia cooperarea energetică cu statele europene, dacă acestea își exprimă dorința de a relua relațiile comerciale.
Potrivit lui Vladimir Putin, unul dintre cele mai sensibile puncte ale infrastructurii energetice globale este Strâmtoarea Ormuz, un culoar maritim prin care trece aproximativ o cincime din fluxul mondial de petrol și gaze naturale lichefiate. Din cauza conflictului cu Iranul, transportul prin această zonă a devenit extrem de dificil, iar unele rute sunt practic blocate.
În acest context, prețul petrolului a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, nivel care nu a mai fost atins din 2022. Blocajele logistice au dus la acumularea de petrol în depozitele din regiune, deoarece transportul este fie imposibil, fie mult prea costisitor. Liderul rus a avertizat că producția de petrol dependentă de această rută ar putea chiar să se oprească în următoarea lună, dacă situația militară continuă să se deterioreze.
Această evoluție ar putea avea efecte serioase asupra economiei globale. O creștere prelungită a prețurilor la energie afectează transporturile, industria și costul vieții, iar multe state sunt nevoite să caute rapid surse alternative de aprovizionare. În același timp, marile economii industrializate încearcă să limiteze impactul economic al acestei crize.
În cadrul unei întâlniri televizate cu oficiali guvernamentali și lideri ai companiilor energetice rusești, Vladimir Putin a afirmat că Rusia este dispusă să colaboreze din nou cu statele europene. Potrivit acestuia, Rusia rămâne al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume și deține cele mai mari rezerve de gaze naturale, ceea ce îi oferă un rol important în echilibrul pieței energetice globale.
Totuși, relațiile energetice dintre Rusia și Europa s-au deteriorat puternic după invazia rusă în Ucraina și sancțiunile impuse de Uniunea Europeană și statele din G7.
Înainte de conflict, Europa importa peste 40% din gazele sale din Rusia, însă în ultimii ani dependența a fost redusă semnificativ. În 2025, importurile de gaze rusești – inclusiv cele prin conducte și gaz natural lichefiat – au reprezentat aproximativ 13% din totalul importurilor Uniunii Europene.
Pierderea pieței europene a obligat Rusia să își redirecționeze exporturile către Asia, adesea la prețuri reduse. În același timp, veniturile din petrol și gaze continuă să reprezinte aproximativ un sfert din bugetul federal rus, ceea ce face ca menținerea exporturilor energetice să fie vitală pentru economia țării.
În acest context, Putin a declarat că Rusia așteaptă semnale clare din partea statelor europene privind disponibilitatea lor de a relua o cooperare energetică stabilă și pe termen lung.
De asemenea, el a cerut guvernului rus să analizeze posibilitatea redirecționării fluxurilor energetice rămase din Europa înainte ca Uniunea Europeană să implementeze complet planul de eliminare a combustibililor fosili proveniți din Rusia.