Dupa mai bine de un an de speculatii si comentarii neoficiale, doi dintre cei mai inalti oficiali ai Ucrainei au confirmat public ceea ce multi analisti banuiau de mult: Statele Unite au cerut Ucrainei sa nu atace infrastructura petroliera si energetica rusa, scrie Kyiv Insider.
Prima confirmare a venit din partea presedintelui Volodimir Zelenski, in urma unui atac rusesc la scara larga cu rachete, drone si rachete balistice asupra instalatiilor energetice ale Ucrainei. Vorbind dupa atacul asupra Kremenciuk, Zelenski a spus: „S-a intamplat imediat dupa conversatia lui Putin cu Trump. Dupa ce americanii ne-au cerut sa nu atacam instalatiile energetice rusesti.”
El a descris momentul atacului rus ca fiind „o palma peste fata” pentru eforturile globale menite sa puna capat razboiului. Declaratia a marcat prima confirmare directa din partea sefului statului ucrainean ca aliatii occidentali ai tarii, in special Statele Unite, au impus restrictii asupra atacarii sectorului energetic al Rusiei, in ciuda faptului ca Rusia a facut din infrastructura energetica ucraineana un obiectiv central al campaniei sale de razboi.
Cateva ore mai tarziu, primul viceprim-ministru al Ucrainei, Iulia Sviridenko, a intarit mesajul intr-o declaratie proprie.
„Unii aliati ne-au cerut sa nu atacam infrastructura energetica rusa, chiar daca Rusia duce un razboi total impotriva noastra: tintind centralele electrice, infrastructura de petrol si gaze, barajele hidroelectrice – toate formele de energie de care depindem.”
Comentariile ofera cea mai clara dovada publica de pana acum ca Kievul a actionat sub presiune externa pentru a evita actiuni care ar putea destabiliza pietele energetice globale, chiar daca propria sa retea electrica, infrastructura de incalzire si rezervele de combustibil se confrunta cu atacuri repetate.
Potrivit oficialilor ucraineni si mai multor evaluari ale serviciilor de informatii din surse deschise, Kievul a intrerupt atacurile asupra rafinariilor rusesti pentru aproximativ 45 de zile in perioada premergatoare alegerilor prezidentiale din 2024 din SUA, reluandu-le in noaptea alegerilor. Momentul ales, desi nu a fost recunoscut oficial, sugereaza un calcul politic: evitarea complicarii situatiei interne din SUA, continuand in acelasi timp o campanie pe care Ucraina o considera vitala pentru slabirea eforturilor de razboi ale Rusiei.
Preocuparea occidentala cu privire la potentialele consecinte economice ale atacurilor sustinute asupra instalatiilor petroliere rusesti – in special in ceea ce priveste preturile globale ale combustibililor – a modelat de mult timp limitele informale ale conflictului. Dar confirmarea publica a acestor limite, in special in fata atacurilor continue ale Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, ridica intrebari dificile cu privire la proportionalitate, descurajare si sustenabilitatea sprijinului pe termen lung.
Presedintele Zelenski a sustinut ca razboiul „s-ar fi incheiat demult” daca comunitatea internationala ar fi raspuns cu masuri mai ferme, inclusiv sanctiuni mai severe si aplicarea unui plafon semnificativ al pretului petrolului.
Sviridenko a sustinut aceasta opinie, descriind sectorul petrolier rus ca fiind coloana vertebrala financiara atat a invaziei actuale, cat si a viitoarelor agresiuni militare.
Desi oficialii americani nu au comentat ultimele declaratii, divergenta crescanda intre imperativele strategice ale Ucrainei si prudenta occidentala evidentiaza o tensiune in centrul aliantei: cum sa se sprijine autoapararea Ucrainei, gestionand in acelasi timp consecintele globale ale escaladarii conflictului.
Pentru Ucraina, situatia pare din ce in ce mai clara. Pentru a reduce capacitatea Rusiei de a purta razboi, trebuie sa vizeze resursele care il finanteaza. Si pana cand acest lucru nu va fi permis fara restrictii, sugereaza oficialii, Moscova va ramane increzatoare ca poate actiona fara consecinte economice semnificative.