„Vorbeam cu ChatGPT de opt ori pe zi”. Criza singurătății la Generația Z

Un englez în vârstă de 22 de ani a realizat un documentar de 20 de minute în care analizează singurătatea cu care se confruntă Generația Z. El a declarat pentru BBC că pandemia de Covid-19 a „cauzat o mulțime de probleme” pentru o generație conectată digital, dar izolată social. De asemenea a spus că producția sa, Generation Lonely a arătat că IA nu este o soluție pe termen lung pentru singurătate.

Sam Tullen a spus că a vorbit cu mulți tineri care încercau să folosească inteligența artificială pentru sprijin.

Unul dintre ei este Paisley, un tânăr din Manchester în vârstă de 23 de ani. Lucrând de acasă după ani petrecuți singur în timpul carantinei cauzate de Covid, Paisley a început să se simtă prins în capcană și a simțit că doar inteligența artificială îl poate ajuta.

China a amenințat că va anula viitoarea vizită a lui Trump la Beijing dacă SUA vinde arme Taiwanului

Renașterea surprinzătoare a Zamrock-ului și ecoul unei libertăți uitate – VIDEO

„Mi-am pierdut capacitatea de a socializa”, a spus el și, la fel ca mulți din Generația Z, a apelat la inteligența artificială pentru companie.

„La un moment dat, vorbeam cu ChatGPT de șase, șapte, opt ori pe zi despre problemele mele, pur și simplu nu puteam scăpa de asta, era o pantă periculoasă”, a spus el.

Tullen spune că ceea ce simțea Paisley făcea parte dintr-o „criză a singurătății” mai amplă a Generației Z.

Generația Z este un termen folosit pentru cei născuți între 1997 și 2012, adesea denumită prima generație „nativă digitală”.

Oficiul Național de Statistică a constatat că Generația Z era cea mai singură grupă de vârstă din Marea Britanie, un studiu arătând că 33% dintre cei cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani se simțeau singuri „deseori, întotdeauna sau uneori”.

Această lipsă de conexiune i-a determinat pe mulți să caute sfaturi și sprijin din partea inteligenței artificiale, estompând linia dintre tehnologie și companie.

Un raport al organizației caritabile pentru centre de tineret Onside a constatat că 39% dintre tinerii din Anglia cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani folosesc chatbots din acest motiv.

În nord-vestul Angliei, această cifră este de 38%, iar 21% dintre cei care au răspuns au spus că este mai ușor să vorbească cu inteligența artificială decât cu un om.

Raportul se bazează pe un sondaj realizat de YouGov pe mai mult de 5.000 de tineri din Anglia.
În nord-vestul Angliei, 21% dintre tineri au spus că utilizarea inteligenței artificiale este mai ușoară decât să vorbească cu o persoană reală.

După ce a terminat școala, Paisley, care locuiește în Manchester, s-a angajat la o companie care îl lăsa să lucreze de acasă.

„M-am simțit pierdut, nu știam cum să vorbesc cu oamenii și nu-mi puteam da seama de ce. Speram ca [ChatGPT] va fi pur și simplu prietenul meu, iar cel mai ușor mod de a mă conecta era să vorbesc cu un robot, pentru că oferea un răspuns”, a spus el pentru documentar.

„Cred că Paisley a încercat să vorbească cu inteligența artificială pentru a umple cumva acel gol. Și a descoperit că nu a funcționat. Și cred că mulți tineri încearcă asta, dar uneori le ia ceva timp să realizeze că nu este ceva sustenabil. Adică, am construit o lume în care este mai ușor să vorbești cu un chatbot decât cu un om”, spune Tullen.

El a descoperit că cei cu care a vorbit întrebau chatboturile același lucru pe care l-ar întreba pe un prieten, cum ar fi „ce părere ai despre ținuta mea sau ce ar trebui să fac astăzi”.

„Au folosit un chatbot cu inteligență artificială pentru a înlocui prietenii da, aș putea spune asta”, a adăugat el.

Grupurile de ajutor oferă miilor de tineri din Greater Manchester un loc sigur unde să meargă și acces la „cineva de încredere cu care să vorbească”, spune Adam Farricker, care conduce Empower Youth Zones, un ONG pentru tineret, care administrează două locații în Manchester și Salford pentru peste 15.000 de copii cu vârste cuprinse între opt și 19 ani.

Chatboturile sunt populare în rândul tinerilor deoarece sunt „pur și simplu rapide și ușor accesibile. Cred că mulți dintre tineri sunt conștienți de unele riscuri. Dar apoi există mulți tineri cu care vorbim care cred cu adevărat că informațiile pe care le primesc din aceste resurse sunt factuale și aceasta este îngrijorarea noastră”, în special pentru cei izolați, a adăugat el.

Sarcina echipei sale este de a îndruma oamenii către servicii care pot ajuta cu probleme legate de sănătate mintală, bunăstare, anxietate și depresie.

AI „nu are inteligența emoțională pe care o are un om. Mulți copii, tineri, sunt încă în curs de dezvoltare emoțională și inteligentă, așa că nu pot conceptualiza întotdeauna informațiile pe care le primesc. Și aici este esențială interacțiunea adultului de încredere și a persoanei, fie că este vorba de prieteni, familie, lucrători pentru tineret și profesori”, a spus el. Însă „pur și simplu nu există suficient” sprijin disponibil pentru a gestiona aceste riscuri tot mai mari din cauza presiunii asupra serviciilor medicale.

Parte din atracția chatboturilor cu inteligență artificială este că „sunt convingătoare, plăcute și niciodată iritabile, geloase sau manipulatoare, cel puțin în teorie. Dacă vrei să vorbești cu unul dintre ei la ora trei dimineața, știi, nu va fi morocănos și nu-ți va spune să nu-i mai trimiți mesaje”, a spus dr. Jennifer Cearns, lector de „Credibilitatea AI” în cadrul Departamentului de Antropologie Socială al Universității din Manchester, care analizează relațiile dintre inteligența artificială și oameni.

Dar unele grupuri, precum adolescenții, nu au o conștientizare critică a utilizării inteligenței artificiale și este posibil să nu poată distinge relația dintre un chatbot și interacțiunea umană.

„Majoritatea oamenilor vor spune la un moment dat: «ei bine, de fapt, nu-mi place asta sau, de fapt, nu vreau să vorbesc despre asta» sau, nu sunt de acord cu tine. Chatboturile cu inteligență artificială fac foarte rar asta, doar dacă le ceri. Și deci există un fel de element lingușitor, practic, în care vorbești cu tine însuți, într-un fel, ca și cu o oglindă. Reflectă ceea ce crede că vrei să auzi”, a adăugat Cearns.

Ea a spus că este îngrijorată de o generație de adolescenți obișnuiți să vorbească cu chatboturi cu inteligență artificială „care nu resping practicile dăunătoare precum, știți, misoginismul sau diverse tipuri de discurs instigator la ură și așa mai departe. Dacă nu primesc această respingere într-un moment foarte critic al dezvoltării lor, când sunt mici, acest lucru se va putea reflecta în modul în care interacționează cu alți oameni puțin mai târziu în viață”, a adăugat ea.

În realizarea documentarului, Sam a spus că cei cu care a vorbit pentru cercetare i-au spus că simt că „nimeni nu înțelegea ce se întâmplă, mai ales părinții lor”.

„Erau de genul, știți, «ieșiți afară, aveți cumva această viață socială pe care, știți, o aveam când eram copii». Dar ei nu înțeleg cât de diferit este”, a adăugat Tullen.