Washington Post: „Iata de ce explodeaza din nou politica romaneasca”

politica

The Washington Post, una dintre cele mai influente publicatii din Statele Unite, dedica un amplu articol situatiei politice din Romania. Atacurile PSD si ale lui Liviu Dragnea la adresa statului de drept ocupa un loc central in analiza ziarului.

„Nicio alta tara din blocul estic nu a marcat sfarsitul epocii sale comuniste atat de decisiv si brutal ca Romania, unde dictatorul Nicolae Ceausescu si sotia sa Elena au fost ucisi de un pluton de executie in ziua de Craciun a anului 1989. Moartea presedintelui a facut loc unor sperante intr-un nou inceput, dar Romania este de atunci prada coruptiei si unor guverne cu usi turnante – in pofida faptului ca tara a aderat la NATO si UE intre timp. Cea mai recenta runda de turbulente politice ameninta sa doboare inca un guvern si ar putea duce la primele alegeri anticipate din Romania si la formarea unei noi coalitii de guvernamant,” scrie cotidianul The Washington Post, citat de Rador.

1. Care este sursa turbulentei?

Romanii protesteaza de doi ani si jumatate impotriva guvernului social-democrat. Controversa dateaza inca din 2016, cand partidul pe atunci condus de Liviu Dragnea a castigat alegerile generale. Dragnea a fost condamnat in acelasi an pentru incercarea de a aranja un referendum si nu i s-a permis sa devina premier. In schimb, el a condus tara din culise, dandu-le instructiuni ministrilor pentru a deturna demersul anticoruptie fara precedent, care incepuse sa castige teren, si sa adopte legi care il protejau de inchisoare in timp ce dificultatile lui legale cresteau. In cele din urma esuate, eforturile lui au declansat cele mai ample proteste de dupa comunism, multimile ajungand la nu mai putin de jumatate de milion de participanti in tara intreaga. Episodul Dragnea a inveninat relatiile cu UE si a dus la comparatii cu contravenientii contemporani ai statului de drept din Polonia si Ungaria.

2. Cum a ajuns Romania aici?

Dupa sfarsitul comunismului, Romania a pornit pe calea spre democratie si economia de piata libera, dar progresele au fost disparate. Tara a avut 15 premieri in aceasta perioada si doar doi – Adrian Nastase si Calin Popescu-Tariceanu – si-au dus la capat mandatul de patru ani. Luptele interne au rasturnat deseori guverne, inclusiv doua in 2017. Dar a fost si un mare scandal care a dat o mana de ajutor. Un incendiu fatal izbucnit la un club de noapte in 2015 a antrenat caderea premierului Victor Ponta, dupa ce s-a aflat ca functionari locali fusesera mituiti pentru a inchide ochii la incalcarile normelor de siguranta. Ultimele trei guverne au fost umbrite de dramele juridice si politice din jurul lui Dragnea.

3. Au existat perioade de stabilitate?

Vremurile cel mai putin framantate in Romania au coincis cu aderarea la NATO si UE, cand politicienii erau concentrati asupra obiectivelor consensuale. Demersul de integrare in UE, realizat in 2007, a fost in mod special benefic din punct de vedere al ajutorului pentru edificarea institutiilor publice si societatii civile. Totusi, preocuparile persistente legate de coruptie – insotite de politica fiscala haotica – au mentinut Romania in afara zonei Schengen a calatoriilor fara pasaport si i-au incetinit adoptarea monedei comune euro, care acum pare improbabila inainte de 2024. Populatia tarii de 20 de milioane de locuitori nu a fost rabdatoare: in pofida imbunatatirii conditiilor economice, sute de mii au emigrat in vest, in special in Spania, Italia si Regatul Unit.

4. Care sunt pericolele cu care se confrunta actualul guvern?

Romania a epuizat patru prim-ministri de la alegerile cruciale din 2016. Actualul lider este Viorica Dancila, social-democrat si prima femeie premier a tarii, care a preluat functia in ianuarie 2018. Dupa ce fostul sef al partidului Liviu Dragnea a fost condamanat pentru abuz in functie si a fost trimis la inchisoare in mai 2019, Dancila a preluat functia de lider de partid si a inceput sa inverseze politicile pe care el ii impinsese pe mandatarii lui sa le indeplineasca. Schimbarea a fost salutata de UE. Dar guvernul ei s-a impiedicat brusc in iulie, cand ea a anuntat ca planuieste sa candideze la alegerile prezidentiale din noiembrie (pentru) o functie ravnita de liderul partenerului mai mic din coalitia ei, care si-a scos prompt partidul din guvern si a adus-o pe Dancila in situatia de a pierde majoritatea parlamentara.

5. Ce se va intampla in continuare?

Dancila lupta pentru supravietuirea ei politica. Adversarii din Parlament planifica depunerea unei motiuni de neincredere care ar putea rasturna guvernul si ar putea impune organizarea de alegeri anticipate in ianuarie, cu nu mai putin de un an mai curand decat planul initial. Ar fi primele alegeri anticipate din istoria post-comunista a Romaniei. Sondajele plaseaza in frunte Partidul Liberal, iar social-democratii, de centru-stanga, si un partid nou de centru-dreapta isi disputa locul secund. Aceasta ar putea duce la aparitia unui nou premier si a unei coalitii de guvernare formate din partide care promit sa apropie mai mult Romania de UE si sa o indeparteze de mostenirea lui Dragnea.

6. Care este miza pentru economia Romaniei?

In pofida intregului haos politic, Romania a prosperat in general in ultimele trei decenii, in special in anii dinainte si de dupa criza financiara globala din 2008. Veniturile au crescut in conditiile in care sectoarele vibrante ale tehnologiei si industriei auto alimenteaza una din economiile cu cea mai rapida crestere din UE. Dar reducerile fiscale generoase si cresterile salariale in sectorul public impuse de Dragnea – menite a pastra alegatorii de partea lui – si-au facut simtite efectele asupra bugetului si au limitat investitiile interne si externe.

Mai mult despre: ,


Comentarii: