Zelenski îl „momește” pe Trump cu planul de 800 de miliarde pentru refacerea Ucrainei

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a prezentat președintelui american Donald Trump un plan în valoare de 800 de miliarde de dolari pentru refacerea Ucrainei de după război, cu scopul de a atrage companiile americane care vor primi o parte din bani.

Acesta este un motiv în plus pentru ca liderul de la Washington să sprijine Ucraina, știută fiind natura sa tranzacțională.

În spatele ușilor închise, Ucraina și aliații săi discută nu doar un posibil acord de pace, ci și recuperarea economică a țării după război. În centrul acestor discuții se află noul așa-numit „Plan de Prosperitate Economică”, descris de președintele Volodimir Zelenski drept un pachet „pentru redresare economică, refacerea locurilor de muncă și readucerea vieții în Ucraina”, într-o declarație făcută pe 30 decembrie, scrie într-o analiză The Kyiv Independent.

Potrivit oficialilor ucraineni, reconstrucția și relansarea creșterii pe termen lung ar necesita până la 800 de miliarde de dolari în 10 ani — de aproximativ patru ori PIB-ul pre-război al țării — estimare apărută în actuala rundă de negocieri privind un plan de pace în 20 de puncte.

Maia Sandu, anunț major: ”Aș vota pentru reunirea cu România dacă am avea acum un referendum” – VIDEO

Germania respinge vehement afirmațiile lui RFK Jr.: „Ar trebui să se ocupe de problemele de sănătate din propria țară”

Deși detaliile planului sunt, deocamdată, limitate, declarațiile publice vorbesc despre un cadru pe 10 ani implicând Ucraina, SUA, UE și partenerii din G7, menit să mobilizeze suma printr-un amestec de investiții publice și private. Ministrul Economiei, Oleksii Sobolev, a spus că se vor folosi instrumente financiare precum garanții, împărțirea riscurilor și finanțare combinată public–privat, iar sectoarele prioritare ar fi energia, infrastructura, industria și capitalul uman — domenii lovite puternic de război.

Inițiativa vine în contextul în care invazia rusă a produs peste 176 de miliarde de dolari pagube directe, potrivit unei evaluări realizate anul trecut de Banca Mondială împreună cu autoritățile de la Kiev, ONU și Comisia Europeană. Aceeași evaluare estima costurile de reconstrucție și redresare la 524 de miliarde de dolari, cele mai afectate sectoare fiind energia, mineritul, industria și agricultura. Economia ucraineană a scăzut cu aproximativ 30% în 2022, iar Kievul susține că revenirea depinde de un acord de pace solid. Legarea investițiilor străine de reconstrucția post-război este văzută la Kiev și ca o modalitate de a menține Washingtonul implicat în negocieri și mai dispus să ofere garanții de securitate, prin conectarea acestora la proiecte economice atractive pentru administrația Trump.

Planul de prosperitate pare să continue logica așa-numitului „acord privind mineralele” din 2025, care a acordat acces preferențial investitorilor americani printr-un fond de reconstrucție SUA–Ucraina. Fondul a devenit operațional spre finalul anului trecut, iar pe 7 ianuarie a lansat un portal online pentru depunerea propunerilor de proiecte.

Surse apropiate discuțiilor susțin că planul s-a conturat după săptămâni de consultări cu parteneri precum Banca Mondială, dar și cu actori din mediul financiar și politic american, inclusiv directorul general BlackRock, Larry Fink, și Jared Kushner, ginerele lui Trump.

Totuși, economiști ucraineni spun că, în lipsa unui conținut concret, planul e greu de evaluat. Directorul Centrului pentru Strategie Economică de la Kiev, Hlib Vyshlinsky, a declarat că nu poate spune dacă este ceva substanțial sau o „reîmpachetare” a unor programe existente, aparent adaptată pentru a rezona cu Trump, cu efecte încă neclare. Un alt semn de întrebare este chiar ținta de 800 de miliarde de dolari: Serhii Fursa, de la firma de investiții Dragon Capital, a spus că Ucraina nu poate absorbi un asemenea volum de investiții într-un deceniu și că cifra ar putea fi mai degrabă un punct de plecare pentru negocieri.

În plus, implicarea BlackRock nu este privită unanim ca un garant al succesului, mai ales după ce compania a făcut un pas înapoi față de un fond de redresare de 15 miliarde de dolari înregistrat în 2024, pe fondul incertitudinilor privind viitorul Ucrainei, după victoria electorală a lui Trump (potrivit relatărilor Bloomberg).

BlackRock și Departamentul de Stat al SUA au refuzat să comenteze despre actualul plan, conform informațiilor publicate.

Primele indicii despre „planul economic de pace” au apărut după o întâlnire din 10 decembrie între oficiali ucraineni și americani, între care secretarul Trezoreriei SUA Scott Bessent, Kushner și Fink. Zelenski a spus atunci că au discutat „elemente-cheie pentru redresare” și „mecanisme” de reconstrucție, fără detalii. Câteva zile mai târziu, premierul Yulia Svyrydenko a anunțat formarea unui grup de lucru comun după o videoconferință la care au participat Kushner, emisarul special american Steve Witkoff, președintele Băncii Mondiale Ajay Banga și Fink.

Pe 27 decembrie, Zelenski a anunțat că Ucraina și SUA lucrează la o „foaie de parcurs către prosperitate”, care ar urma să asigure finanțarea parțială a obiectivului de 800 de miliarde de dolari până în 2040, inclusiv printr-o platformă de investiții suverane. Zelenski a legat explicit planul de probleme presante precum întoarcerea a 5–6 milioane de refugiați și stimularea creșterii locurilor de muncă și a PIB-ului pe cap de locuitor.

A doua zi, Zelenski s-a întâlnit cu Trump în Florida, în încercarea de a reduce diferențele rămase pe planul de pace în 20 de puncte. Deși întâlnirea nu a produs un acord concret, Zelenski a spus ulterior că se pregătesc mai multe documente în cadrul „pachetului de prosperitate”. El a insistat însă că, pentru ca planul să prindă viață, războiul trebuie să se încheie, avertizând că investițiile nu vor veni automat imediat după încetarea focului și că firmele americane și europene ar urma să intre în Ucraina în „condiții speciale”, stabilite în prealabil de guverne.

Pe 3 ianuarie, Sobolev și Svyrydenko au prezentat planul aliaților europeni, NATO și G7, la începutul unei serii de consultări. Ministerul Economiei a transmis că obiectivul este reconstruirea și modernizarea economiei ucrainene astfel încât Ucraina să aibă „o economie competitivă, stabilitate socială și capacități ridicate de apărare”. Consultările urmează să continue în următoarele săptămâni în Europa. Cele mai recente discuții ar fi avut loc la Paris, pe 6 ianuarie, iar emisarul american Witkoff a spus că s-au făcut „progrese semnificative” atât pe pachetul de prosperitate, cât și pe cadrul garanțiilor de securitate.