Zi cruciala pentru Justitie: Proiectul lui Tariceanu care vizeaza conducerea DNA ajunge pe masa senatorilor

news

Proiectul de modificare a statutului judecatorilor si procurorilor, initiat de catre Calin Popescu-Tariceanu, potrivit caruia presedintele si ministrul Justitiei sunt exclusi din procedura de numire a sefilor DNA, DIICOT si a procurorului general va fi discutat, marti, in Comisia juridica a Senatului. Executivul a formulat un punct de vedere negativ fata de adoptarea proiectului pe vremea guvernului Ciolos, insa cabinetul Grindeanu a trimis, pe 7 aprilie, un nou punct de vedere, favorabil, insa cu observatii.

Potrivit proiectului de lege, presedintele Romaniei si ministrul Justitiei sunt exclusi din procedurile de numire a procurorilor-sefi DNA, DIICOT si procurorului general al Romaniei, acestia fiind desemnati de catre CSM, scrie News.ro.

”Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectii ai acestor Parchete, precum si procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”, prevede proiectul de lege.

Revocarea acestora se face tot de catre CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general.
In prezent, procurorul general al Romaniei, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef DNA, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectii ai acestor Parchete, precum si procurorul-sef al DIICOT si adjunctii acestuia sunt numiti de catre presedinte, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM.

Totodata, potrivit proiectului, Inalta Curte de Casatie si Justitie isi numeste, dintre judecatorii care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani, presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii. Revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii se face de catre ICCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a institutiei.

Potrivit legislatiei in vigoare, presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectii ai ICCJ sunt numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea CSM.

Proiectul de lege, initiat de Calin Popescu Tariceanu a fost adoptat tacit, anul trecut, de Camera Deputatilor, iar Senatul este for decizional in acest caz.

Comisia juridica avea ca termen depunerea raportului in septembrie, insa dezbaterea proiectului a fost in mod repetat amanata. Intre timp, Guvernul a depus un nou punct de vedere, inregistrat la Senat pe 7 aprilie. Daca initial guvernul Ciolos a dat un punct de vedere nefavorabil, guvernul Grindeanu a emis unul partial favorabil.

Guvernul sustine modificarea procedurii in cazul sefilor Parchetelor, pentru ca numirea lor sa se faca de catre CSM, nu de catre presedinte, intrucat Constitutia nu prevede expres pentru presedinte asemenea atributii. In schimb, Executivul vrea ca ministrul Justitiei sa-si pastreze dreptul de a face propunerile pentru aceste functii, urmand ca CSM sa decida asupra unei singure variante. In favoarea acestei proceduri este invocat articolul 132 din Constitutie care prevede ca procurorii isi desfasoara activitatea ”sub autoritatea ministrului Justitiei”.

”Ministrului Justitiei ii revine sarcina de a veghea inclusiv asupra modului in care se realizeaza conducerea Parchetelor in baza principiului responsabilitatii si eficientei (…) Legea speciala trebuie sa atribui ministrului Justitiei un rol semnificativ in procedura de numire in functie a procurorilor cu functiile de conducere mentionate”, se arata in punctul de vedere al Guvernului.

In schimb, Executivul nu este acord cu modalitatea de desemnare a conducerii ICCJ propusa prin proiectul lui Tariceanu, precizand ca Inalta Curte nu este un organism colegial ca sa isi poata desemna singura conducerea, iar din procedura de numire este eliminat complet Consiliul Superior al Magistraturii.

”Nu este prevazuta implicarea Consiliului Superior al Magistraturii, autoritatea cu rol de garantal independentei justitiei, in procedura de numire in functiile de conducere de la instanta suprema, aspect de natura sa aduca atingere rolului constitutional recunoscut acestei institutii”, argumenteaza Guvernul.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: