Ziua in care toate minciunile le vor exploda in fata. Astazi, Regimul Dragnea incepe drumul catre cimitir

news

Parlamentului European dezbate si voteaza marti rezolutia privind statul de drept din Romania. Textul semnaleaza ingrijorarea institutiei UE referitoare la modificarea legislatiei penale si judiciare din prisma potentialului de a submina independenta sistemului judiciar si lupta anticoruptie.

Textul rezolutiei Parlamentului European semnaleaza ingrijorarea institutiei UE privind modificarea legislatiei penale si judiciare din Romania din prisma potentialului de a submina independenta sistemului judiciar si lupta anticoruptie, precizeaza Mediafax.

Rezolutia vine si ca rezultat al celor doua dezbateri din Parlamentul European, la care au participat premierul Viorica Dancila si presedintele Klaus Iohannis.

Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, contine 13 recomandari catre Romania si institutiile Uniunii Europene in ceea ce priveste sistemul judiciar si lupta anticoruptie.

Totodata, daca aceasta rezolutie va fi aprobata, Parlamentul European condamna „interventia violenta si disproportionata a politiei in timpul protestelor de la Bucuresti din august 2018″.

Textul rezolutiei Parlamentului European privind statul de drept in Romania include urmatoarele recomandari:

1. Subliniaza ca este fundamental sa fie garantat faptul ca valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin si drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;

2. Este profund ingrijorat de rescrierea legislatiei privind legislatia penala si juridica romaneasca, in mod special de potentialul de a submina in mod structural independenta sistemului juridic si capacitatea de a lupta in mod eficient impotriva coruptiei in Romania, cat si sa afecteze statul de drept;

3. Condamna interventia violenta si disproportionata a politiei in timpul protestelor de la Bucuresti din august 2018;

4. Invita autoritatile romane sa instituie garantii pentru a asigura o baza transparenta si legala pentru orice cooperare institutionala si sa evite orice ingerinta care ar putea afecta sistemul de control si echilibru; indeamna la intarirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informatii;

5. Indeamna autoritatile romane sa contracareze orice masura care ar dezincrimina coruptia; si sa aplice strategia nationala anticoruptie;

6. Recomanda in mod ferm sa fie reconsiderata legislatia privind finantarea, organizarea si functionarea ONG-urilor in ceea ce priveste potentialul sau de a avea un efect intimidant asupra societatii civile, precum si in contradictie cu principiul libertatii de asociere si dreptul la viata privata; considera ca ar trebui sa fie pe deplin aliniata la Cadrul UE;

7. Isi exprima profunda ingrijorare cu privire la restrictiile politice asupra libertatii mass-mediei si fata de propunerile legislative de penalizare a denigrarii Romaniei in strainatate si de reintroducere a defaimarii in Codul penal;

8. Indeamna Parlamentul si Guvernul Romaniei sa puna in aplicare pe deplin toate recomandarile Comisiei Europene, GRECO si Comisiei de la Venetia si sa se abtina de la orice reforma care ar pune in pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenta sistemului judiciar; indeamna sa se continue angajarea societatii civile si subliniaza necesitatea abordarii chestiunilor mentionate anterior pe baza unui proces transparent si cuprinzator; incurajeaza sa fie solicitata Comisiei de la Venetia o evaluare proactiva a masurilor legislative in cauza inainte de aprobarea lor finala;

9. Invita Guvernul roman sa coopereze cu Comisia Europeana, in conformitate cu principiul cooperarii loiale, asa cum este prevazut in Tratat;

10. Isi reitereaza regretul cu privire la faptul ca Comisia a decis sa nu publice Raportul UE anticoruptie pe 2017 si solicita cu fermitate Comisiei sa reia fara intarziere monitorizarea anticoruptie anuala in toate statele membre; invita Comisia sa elaboreze un sistem de indicatori stricti si usor de aplicat, criterii uniforme pentru a masura nivelul coruptiei in statele membre si pentru a evalua politicile lor anticoruptie, in conformitate cu Rezolutia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protectia intereselor financiare ale UE;

11. Solicita insistent un proces periodic, sistematic si obiectiv de monitorizare si de dialog, care sa implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de baza ale UE in ceea ce priveste democratia, drepturile fundamentale si statul de drept, implicand Consiliul, Comisia si Parlamentul, in conformitate cu propunerile din Rezolutia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democratie, statul de drept si drepturile fundamentale (Pactul DRF); reitereaza faptul ca acest mecanism ar trebui sa cuprinda un raport anual cu recomandari specifice fiecarei tari;

12. Solicita Comisiei Europene, in calitate de gardian al Tratatelor, sa monitorizeze actiunile intreprinse in urma recomandarilor de autoritatile romane, continuand sa ofere sprijin deplin Romaniei in gasirea de solutii adecvate;

13. Incredinteaza Presedintelui sau sarcina de a transmite prezenta rezolutie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor si parlamentelor statelor membre si Presedintelui Romaniei”.

Raportul MCV cumuleaza cele doua avize ale Comisiei de la Venetia

Comisia Europeana va prezenta, marti, raportul MCV despre modificarea legislatiei in domeniul justitiei, document care va tine cont si de cele doua avize la Comisiei de la Venetia.

In ceea ce priveste raportul MCV, CE a anuntat ca analiza care va fi prezentata pe 13 noiembrie, va lua in considerare si avizele Comisiei de la Venetia pe Legile justitiei si Codurile penale. Totodata, oficialii europeni au solicitat autoritatilor romane sa tina cont de avizele forului european.

„Am luat cunostinta in mod favorabil de cele doua avize ale Comisiei de la Venetia pe Codurile Penale si Legile Justitiei. Solicitam autoritatilor din Romania sa le ia in considerare. Dupa cum a declarat si prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans in cadrul dezbaterii Parlamentului European: <In timp ce vom continua sa dialogam cu autoritatile romane, in spiritul cooperarii si in contextul Mecanismului de Verificare si Cooperare, Comisia trage concluziile adecvate daca amendamentele la Legile justitiei, Codurile penale si la Legile privind conflictul de interese si combaterea coruptiei nu tin cont de aceste preocupari>”, a precizat un purtator de cuvant al Comisiei Europene, intr-un raspuns transmis la solicitarea Mediafax.

Anuntul Comisiei Europene a venit dupa ce Comisia de la Venetia a recomandat Romaniei, in avizul publicat spre sfarsitul lunii octombrie pe site-ul institutiei, sa reanalizeze sistemul de numire si revocare a procurorilor de rang inalt, notand ca, in pofida unor imbunatatiri, proiectele de lege in domeniul justitiei risca sa genereze presiuni si sa submineze independenta sistemului judiciar.

In raportul forului european exista si o recomandare pentru reexaminarea motivelor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si „abandonarea definitiva” a schemei de retragere anticipata din activitate, „daca nu pot fi oferite garantii ca nu vor exista efecte adverse asupra functionarii sistemului”.

Raportul Comisiei de la Venetia se refera la modificarile aduse Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legii nr. 317/2004 privind functionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Modificarile aduse pachetului de legi din justitie au fost contestate de acelasi for si in luna iulie, in raportul preliminar.

In aviz, Comisia de la Venetia a exprimat preocupare si fata de proiectele de amendamente la Codul Penal si la Codul de Procedura Penala din Romania. Institutia arata ca modificarile afecteaza grav eficienta sistemului judiciar penal si actiunile anticoruptie.

In ceea ce priveste legile Justitiei, proiectele de lege pentru aprobarea OUG 92/2018 care modifica legile Justitiei si OUG 90/2018 privind operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie se afla in procedura parlamentara.

Referitor la raportul MCV, presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu a declarat, duminica la un post TV, ca documentul va contine „trasnai”. In opinia sa, Romania nu ar trebui sa stea in defensiva si sa accepte observatii „ca si cum am fi copiii de la scoala”.

„Se apropie raportul pe MCV! O sa vedeti ce traznai sunt acolo. Asta este supararea mea. Mi-as dori pentru tara mea mai mult. Vreau pentru concetatenii mei mai mult, vreau inclusiv nu numai sa ne fie bine ca ne creste salariul, dar vreau sa ne bucuram de o imagine care sa fie in concordanta cu realitatile, vreau sa vad o Romanie care este capabila sa joace un rol activ, nu un rol in care sta in defensiva si primim observatii de la unii si de la altii, ca si cand am fi copiii de la scoala”, a afirmat Calin Popescu Tariceanu, duminica seara la Romania Tv.

Textul rezolutiei Parlamentului European semnaleaza ingrijorarea institutiei UE privind modificarea legislatiei penale si judiciare din Romania din prisma potentialului de a submina independenta sistemului judiciar si lupta anticoruptie.

Rezolutia vine si ca rezultat al celor doua dezbateri din Parlamentul European, la care au participat premierul Viorica Dancila si presedintele Klaus Iohannis.

Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, contine 13 recomandari catre Romania si institutiile Uniunii Europene in ceea ce priveste sistemul judiciar si lupta anticoruptie.

Totodata, daca aceasta rezolutie va fi aprobata, Parlamentul European condamna „interventia violenta si disproportionata a politiei in timpul protestelor de la Bucuresti din august 2018″.

Textul rezolutiei Parlamentului European privind statul de drept in Romania include urmatoarele recomandari:

1: Subliniaza ca este fundamental sa fie garantat faptul ca valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin si drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;

2. Este profund ingrijorat de rescrierea legislatiei privind legislatia penala si juridica romaneasca, in mod special de potentialul de a submina in mod structural independenta sistemului juridic si capacitatea de a lupta in mod eficient impotriva coruptiei in Romania, cat si sa afecteze statul de drept;

3. Condamna interventia violenta si disproportionata a politiei in timpul protestelor de la Bucuresti din august 2018;

4. Invita autoritatile romane sa instituie garantii pentru a asigura o baza transparenta si legala pentru orice cooperare institutionala si sa evite orice ingerinta care ar putea afecta sistemul de control si echilibru; indeamna la intarirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informatii;

5. Indeamna autoritatile romane sa contracareze orice masura care ar dezincrimina coruptia; si sa aplice strategia nationala anticoruptie;

6. Recomanda in mod ferm sa fie reconsiderata legislatia privind finantarea, organizarea si functionarea ONG-urilor in ceea ce priveste potentialul sau de a avea un efect intimidant asupra societatii civile, precum si in contradictie cu principiul libertatii de asociere si dreptul la viata privata; considera ca ar trebui sa fie pe deplin aliniata la Cadrul UE;

7. Isi exprima profunda ingrijorare cu privire la restrictiile politice asupra libertatii mass-mediei si fata de propunerile legislative de penalizare a denigrarii Romaniei in strainatate si de reintroducere a defaimarii in Codul penal;

8. Indeamna Parlamentul si Guvernul Romaniei sa puna in aplicare pe deplin toate recomandarile Comisiei Europene, GRECO si Comisiei de la Venetia si sa se abtina de la orice reforma care ar pune in pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenta sistemului judiciar; indeamna sa se continue angajarea societatii civile si subliniaza necesitatea abordarii chestiunilor mentionate anterior pe baza unui proces transparent si cuprinzator; incurajeaza sa fie solicitata Comisiei de la Venetia o evaluare proactiva a masurilor legislative in cauza inainte de aprobarea lor finala;

9. Invita Guvernul roman sa coopereze cu Comisia Europeana, in conformitate cu principiul cooperarii loiale, asa cum este prevazut in Tratat;

10. Isi reitereaza regretul cu privire la faptul ca Comisia a decis sa nu publice Raportul UE anticoruptie pe 2017 si solicita cu fermitate Comisiei sa reia fara intarziere monitorizarea anticoruptie anuala in toate statele membre; invita Comisia sa elaboreze un sistem de indicatori stricti si usor de aplicat, criterii uniforme pentru a masura nivelul coruptiei in statele membre si pentru a evalua politicile lor anticoruptie, in conformitate cu Rezolutia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protectia intereselor financiare ale UE;

11. Solicita insistent un proces periodic, sistematic si obiectiv de monitorizare si de dialog, care sa implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de baza ale UE in ceea ce priveste democratia, drepturile fundamentale si statul de drept, implicand Consiliul, Comisia si Parlamentul, in conformitate cu propunerile din Rezolutia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democratie, statul de drept si drepturile fundamentale (Pactul DRF); reitereaza faptul ca acest mecanism ar trebui sa cuprinda un raport anual cu recomandari specifice fiecarei tari;

12. Solicita Comisiei Europene, in calitate de gardian al Tratatelor, sa monitorizeze actiunile intreprinse in urma recomandarilor de autoritatile romane, continuand sa ofere sprijin deplin Romaniei in gasirea de solutii adecvate;

13. Incredinteaza Presedintelui sau sarcina de a transmite prezenta rezolutie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor si parlamentelor statelor membre si Presedintelui Romaniei”.

Mai mult despre: , ,


Comentarii: