Ziua universala a iei 2017. Sarbatoarea portului romanesc a devenit eveniment mondial – Cum arata ia din fiecare regiune a tarii (Foto)

In fiecare an, la 24 iunie este sarbatorita Ziua Universala a Iei, bluza traditionala romaneasca fiind un simbol international al culturii romane si o piesa emblematica a costumului popular national romanesc.

La 21 ianuarie 2013, comunitatea online „La Blouse Roumaine” fondata de Andreea Tanasescu a propus ca data de 24 iunie sa devina o zi dedicata iei. In acelasi an, odata cu sarbatoarea de Sanziene, „La Blouse Roumaine” a organizat prima Zi Universala a Iei, care a devenit in timp un eveniment global, sarbatorit in peste 50 de tari, scrie Agerpres.

In 2015, primarul capitalei americane Washington D.C., Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie drept Ziua Universala a Iei in acest oras, in urma eforturilor comune ale Ambasadei Romaniei la Washington si ale comunitatii romanesti din capitala americana.

Ansamblul de dansuri populare ”Fetele de la Capalna” la Festivalul National de Folclor ”Strugurele de Aur” de la Alba Iulia, editia a XII-a (9-13 septembrie 2012)

In 2017, in intreaga tara sunt organizate numeroase expozitii si targuri traditionale, avand in centru ia, una dintre cele mai importante mosteniri nationale si culturale ale Romaniei. Intre acestea amintim: Targul „Haina Taraneasca”, organizat de Muzeul National al Taranului Roman din Bucuresti (23-25 iunie), a patra editie a proiectului itinerant „Sezatori in Tara Silvaniei” (Parcul Central Municipal Zalau), ”Sanzienele imbraca Planeta in IE” si ”Targul Romanasul” manifestari organizate la Brasov (24-25 iunie), expozitia #IAaidoma la Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA din Sibiu (23 iunie), Sarbatoarea Iilor, editia a XXXIII-a editie, comuna Cezieni, judetul Olt (25 iunie), expozitia ”Decor, eleganta, stil — camasa femeiasca traditionala de Margau” (23 iunie) ce are loc la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca.

Si, la nivel international, ia romaneasca va fi sarbatorita in mai multe orase, intre care Chisinau, Berlin, Budapesta, Londra, Madrid, Paris, Roma, Washington s.a.

Costumul traditional femeiesc este format din ie, poale, fota, catrinta sau marama. Ia este bluza femeiasca, confectionata din panza alba de bumbac, de in sau de borangic si care se distinge, in functie de regiune, atat prin motive cat si prin tehnicile de decorare, transmise de la o generatie la alta, fapt care a conservat traditia, bunul gust si unicitatea de la o generatie la alta. Croiul iei, simplu, a fost acelasi din cele mai vechi timpuri, fiind folosit si astazi, potrivit volumului ”Cusaturi romanesti” de Aurelia Doaga.

Culorile folosite la broderie erau in doua — trei nuante cromatice, de regula, dar se broda si cu o singura culoare, de obicei negru. La acestea se adaugau, dupa specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi si margele. Iile cusute aratau, totodata, statutul femeii. Astfel, cele casatorite si cele in varsta purtau modele de croiala modeste si culori mai temperate. Cele tinere isi cuseau iile in culori vii pentru a atrage petitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nuntii sau pentru zilele de sarbatoare, bogat impodobite, altele pentru hora, iar altele, cele mai simple, se regaseau in vestimentatia zilnica. Motivele erau geometrice sau inspirate de natura.

De-a lungul timpului aceasta a suferit o serie de transformari, dar si-a pastrat in linii mari forma mostenita, simpla, functionala. Astfel a dobandit unele particularitati, mai ales in ornamentatie, care au dus la stabilirea urmatoarelor tipuri de ii.

Ia cu altita, incret si rauri o intalnim in Oltenia, Muntenia si Moldova. Se croieste din patru foi, fara nicio rascroiala. Foile se incretesc la gat cu ajutorul gulerului. Se caracterizeaza prin prezenta constanta a unor campuri ornamentale: altita (portiunea de broderie orizontala care acopera umarul, cu o latime de 10,5 cm), incretul (o fasie ornamentala dispusa transversal, lucrata in alb-crem, care urmeaza imediat dupa altita), raurile sau randurile (in numar de trei pornesc din incret pana jos la mana; acopera drept sau in diagonala-Moldova, maneca). Jos la mana, ia prezinta banta sau maneca larga. Ca puncte de cusatura se folosesc: cruci, tighele, punctul batranesc, bradutii (Arges, Vlasca), butucul (Buzau, Rm. Sarat), punctul in ”scarita pe dos” (Olt, Valcea), branelul, obinzeli etc. Ia cu altita, incret si rauri se poarta cu fota, valnic, zavelci, catrinte.

Specifica Hunedoarei si Banatului este ia cu ”tabla” — ornamentul principal — plasat pe toata maneca, de la umar pana jos la ”fodor” (volan). Ia nu are altita. Tabla de Banat porneste de sus de pe umar pana deasupra cotului. Motivul ornamental este punctul geometric. Punctul specific Hunedoarei este ”ateste”, iar al Banatului, punctul ”nemtoanelor” si ”taietura”, noteaza volumul amintit mai sus. Camasa de Hunedoara se poarta cu catrinte negre, iar cea de Banat cu catrinta si ”opreg” (bucata ingusta dreptunghiulara cu franjuri, asezata in spate).

Ia cu sire si umeras este intalnita in sudul Transilvaniei, respectiv in Sibiu, Orastie, Valea Jiului, Fagaras. Ornamentele in forma de sire care pornesc din umar sunt acoperite transversal de o fasie ingusta ornamentala, care acopera umarul, denumita umeras. Camasa mai prezinta ornamentul numit ”ciocanele”, care este dispus vertical in forma de panglica, printre care sunt cusute motive florale si geometrice. Aceasta ie se poarta cu doua catrinte dreptunghiulare, asezate in fata si in spate. In zona Fagarasului, de la brau in jos, se poarta piesa rosie numita ”pastura” (sort).

Camasa cu ”pui peste cot” este intalnita in zona Muntilor Apuseni, zonele Bistrita-Nasaud, Valea Gurghiului. Ornamentul principal ”puii peste cot” se plaseaza peste cot, orizontal. Ca puncte de cusatura specifice se folosesc punctul peste fire, gurita papusii. Ia se poarta cu catrinte specifice Transilvaniei.

Camasa cu platca se intalneste in Maramures si Bihor si al carei croi se desprinde de tipul croiului amintit mai sus. Ea are o platca mare, patrata. Ornamentul principal este cel geometric, care se distribuie pe platca. Punctele de cusatura specifice sunt punctele peste fire, zbarciog nemtesc, si o serie de tighele perfecte. Caracteristic camasii de Oas este si cromatica vie, ce a suferit influenta costumului popoarelor vecine.

Camasa patrata la gat se abate de la croiul camasii romanesti si o gasim in Maramures. Ea se croieste din doua foi (fata si spate) si se rascroieste la gat in forma patrata. Specifice sunt manecile largi care se incretesc la umar si jos la mana cu creturi de o mare valoare artistica. Ornamentarea camasii se face cu motive simple, geometrice si florale. Ca puncte specifice de cusatura se folosesc punctul inaintea acului pe care se bazeaza creturile, taietura (feresti), nemtoanele. Camasa se poarta cu cele doua ”zadii” asezate in spate, acestea fiind ornamentate cu dungi late in portocaliu, rosu, violet, pe fond negru.

De-a lungul timpului, finetea materialelor folosite, armonia cromatica, dar si croiul pieselor de port romanesc, tesute, croite si brodate in casa au fost apreciate de reginele Romaniei, Elisabeta si Maria, dar si de aristocratia feminina a timpului, care au purtat cu mandrie costumul popular in diferite momente.

Pe de alta parte, ia romaneasca a atras atentia artistilor, fiind imortalizata de pictorul francez Henri Matisse in mai multe tablouri, unul dintre ele — ”La blouse roumaine” (1940) — fiind expus la Muzeul National de Arta Moderna din Paris. Un alt pictor roman de origine evreiasca, Constantin Daniel Rosenthal, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, in ”Romania revolutionara”, purtand atat ie, cat si naframa. Ia romaneasca apare si in tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiata s.a.

Ia romaneasca a fost si este, in continuare, sursa de inspiratie pentru creatia vestimentara a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, in 1981, o intreaga colectie intitulata ”La blouse roumaine”, urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, si care a aparut in numarul american al revistei ”Vogue”, in martie 2012, purtata de cantareata Adele. Printre designerii romani care s-au inspirat din portul traditional romanesc se numara Adrian Oianu, Dorin Negrau, Corina Vladescu, Ingrid Vlasov s.a.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.