Comisia de ancheta infiintata de Dragnea n-a gasit nicio „gaura” lasata de Ciolos. Dacian Ciolos are acum o replica taioasa
Dacian Ciolos si fostul ministru de Finante, Anca Dragu, au dat publicitatii un punct de vedere fata de raportul comisiei de ancheta parlamentara legat de modul in care s-au facut rectificarile bugetare in 2016.
„Trebuie remarcat ca Raportul celor doua Comisii de buget, finante si banci nu a identificat nicio ‘gaura’ in bugetul Romaniei din 2016, asa cum cu surprinzatoare superficialitate s-a afirmat public la inceputul anchetei si nu a constatat disparitia unor sume de 10-14 miliarde lei din trezoreria statului sau ca s-ar fi facut presiuni asupra functionarilor pentru aprobarea rectificarilor bugetare din 2016, cum in mod fals s-au facut astfel de declaratii atunci cand a fost solicitata aceasta ancheta”, mentioneaza Ciolos si Dragu.
Iata mesajul fostului premier:
Exprimam inca o data aprecierea noastra pentru activitatea Comisiilor reunite de buget, finante si banci din Parlamentul Romaniei si consideram legitim demersul parlamentar de verificare a activitatii Guvernului Romaniei.
Insa, analizand continutul si concluziile cuprinse in Raportul final, consideram ca acesta nu reflecta in totalitate obiectivul declarat initial de clarificare a unor aspecte tehnice legate de executia bugetara.
Concluziile Raportului denota mai degraba un demers al carui obiectiv este de a cauta vinovatia guvernului in 2016 acolo unde de fapt avem de-a face cu elemente si proceduri tehnice care nu sunt specifice deciziilor acestui guvern si care se regasesc in practicile guvernelor precedente. Aceste proceduri au fost judecate doar prin prisma deciziilor tehnice din anul 2016 fara sa se evidentieze ca ele nu sunt specifice guvernului din 2016, ci sunt practici consacrate in timp si nu tin de deciziile politice ale activitatii guvernului in 2016.
In ciuda raspunsurilor oferite, atat de fostii membri ai Guvernului sau de institutii independente precum Consiliu Fiscal, Raportul final continua sa faca numeroase confuzii (voite sau nu) intre diversele bugete componente ale bugetului general consolidat, intre venituri bugetare, venituri fiscale si nefiscale. Din punctul nostru de vedere, clarificarea acestor lucruri este importanta intrucat la rectificarile bugetare se iau in calcul in principal veniturile fiscale, nu si celelalte venituri asupra carora guvernul are un control mai redus, fiind bazate pe estimarile formulate de diverse categorii de ordonatori de credite, inclusiv institutii auto-finantate.
In continuare, se ignora cresterea economica realizata in primul semestru al anului 2016 de 5,2%, care s-a situat peste prognoza initiala de 4,1% si s-a reflectat in venituri fiscale superioare estimarii initiale.
Prima rectificare a legii bugetului de stat a stabilit o majorare a veniturilor bugetului de stat cu 4,6 mld lei, avand in vedere depasirea programului de incasari pentru primele sase luni ale anului cu 2,9 mld lei concomitent cu evolutia pozitiva a principalilor indicatorilor macroeconomici.
Cea de-a doua rectificare bugetara, similar cu practica anilor precedenti, a redistribuit sume ramase neutilizate de catre anumiti ordonatori de credite, suplimentand bugetele altor ordonatori. Ordonanta de urgenta privind a doua rectificare bugetara, OUG 86/2016, a stabilit o majorare a veniturilor bugetului de stat cu 0,29 mld lei si a avut in vedere situatia operativa pozitiva a incasarilor din primele zece luni ale anului care indicau o depasire a incasarilor programate.
Mai mult, datele publice privind executia bugetara din 2016 arata ca veniturile incasate din economia interna (fara fonduri de la Uniunea Europeana) au fost in suma de 216,9 miliarde lei, cu 0,2% mai mari fata de anul precedent iar deficitul bugetar la finalul anului a fost de 2,41%, sub tinta anuala stabilita de 2,8% din PIB, ceea ce arata ca si cheltuielile au fost tinute sub control (un aspect ignorat in cadrul verificarilor din Comisiile de specialitate). Acest lucru ni se pare semnificativ, intrucat pentru contribuabili cel mai important lucru la sfarsitul executiei bugetare este, dincolo de calitatea executiei bugetare, sa nu se cheltuie mai mult decat a fost prognozat.
In concluziile aceluiasi Raport, se insista insa pe nerealizarea veniturilor estimate din fonduri europene, fara a se tine cont de natura nefiscala a acestor venituri care se pot realiza doar in masura in care se fac si cheltuielile care ulterior sunt decontate de Comisia Europeana.
Totodata, membrii Comisiilor de specialitate ar fi trebuit sa remarce ca in ultimii ani au fost aproape sistematic diferente intre veniturile estimate si cele realizate din fonduri europene si ca aceasta nu a fost o problema specifica sau generata de Guvernul condus de Dacian Ciolos, ci pare mai degraba o chestiune de procedura bugetara care nu poate fi imputata guvernului in 2016.
Una din explicatiile acestei practici care nu este specifica anului 2016 este ca reducerea unor astfel de proiectii bugetare ar fi pus institutiile publice in imposibilitatea lansarii unor proiecte din fonduri europene chiar si in ultima luna a anului, intrucat fara alocari bugetare existente in buget, institutiile nu pot lansa licitatii de executie a proiectelor conform legislatiei in vigoare.
In acest sens, daca se considera necesar modificarea sau reglementarea acestor practici care nu sunt specifice anului 2016, poate ca ar fi fost mai utila o ancheta din partea celor doua Comisii cu privire la modul in care s-au facut aceste estimari in ultimii ani si cum au fost sau nu au fost pregatite proiectele in anii precedenti pentru a avea un nivel mai mare al veniturilor din fonduri europene.
Comisiile reunite ar fi trebuit sa remarce situatia de blocaj din anii anteriori in ceea ce priveste pregatirea programelor cu finantare europeana si accelerarea incasarilor de la Comisia Europeana in ultima parte a anului ca rezultat al eforturilor depuse de Guvernul Ciolos pentru remedierea situatiei deficitare gasite la inceputul mandatului. Si chiar daca nu a fost atinsa tinta anuala initiala de 12,3 miliarde lei, veniturile strict din fonduri europene pe proiecte publice au ajuns la un nivel de 6,8 miliarde lei la sfarsitul anului, fara a include aici si sumele pentru platile din agricultura de cca. 12,3 miliarde lei.
Spre deosebire de exercitiul bugetar prudent si transparent din 2016, in bugetul din 2017 in mod artificial au fost acum incluse venituri din fonduri europene destinate platilor din agricultura, lasandu-se astfel impresia unei cresteri semnificative a bugetului pentru agricultura sau a unor venituri mai mari din fonduri europene. In acelasi timp, tot cu titlul comparativ, in Legea bugetului de stat din 2017 au fost adoptate derogari importante de la Legea finantelor publice si Legea responsabilitatii fiscale care face netransparenta si discretionara cheltuirea fondurilor publice, in special in ceea ce priveste posibilitatea angajarii unor credite de angajament prin exceptarea unor ordonatori de credite de la regulile fiscal-bugetare in vigoare.
In aceeasi nota surprinzatoare pentru statutul si atributiile sale, trebuie analizata si opinia exprimata de Curtea de Conturi in ceea ce priveste oportunitatea celor doua rectificari, fiind un demers inedit al acestei institutii care nu s-a remarcat prin astfel de demersuri in anii precedenti si pentru guvernele precedente. Din acest punct de vedere, este surprinzatoare exprimarea Curtii de Conturi pe oportunitatea unor rectificari bugetare si la fel de surprinzator este ca daca avea astfel de atributii de ce nu au mai fost exercitate pana acum.
In final insa, trebuie remarcat ca Raportul celor doua Comisii de buget, finante si banci nu a identificat nicio ”gaura” in bugetul Romaniei din 2016, asa cum cu surprinzatoare superficialitate s-a afirmat public la inceputul anchetei si nu a constatat disparitia unor sume de 10-14 miliarde lei din trezoreria statului sau ca s-ar fi facut presiuni asupra functionarilor pentru aprobarea rectificarilor bugetare din 2016, cum in mod fals s-au facut astfel de declaratii atunci cand a fost solicitata aceasta ancheta.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
