Aderarea Ucrainei ar putea costa 136 de miliarde de euro din bugetul UE, estimeaza un nou raport. Reconstructia ar mai costa inca 450 miliarde de euro
Posibila aderare a Ucrainei la Uniunea Europeana ar putea avea un impact cuprins intre 110 si 136 de miliarde de euro asupra bugetului pe sapte ani al blocului, potrivit unui nou raport al think tank-ului Bruegel, relateaza Euronews.
Aceasta suma ar reprezenta 0,10% si 0,13% din produsul intern brut (PIB) al UE.
Concluziile exclud costurile uriase ale reconstructiei, estimate la cel putin 450 de miliarde de euro in urmatorul deceniu, si presupun ca Ucraina va recastiga in cele din urma toate teritoriile din est pe care trupele rusesti le-au ocupat.
Bruegel estimeaza ca Kievul ar avea dreptul la:
– 85 de miliarde de euro de la Politica Agricola Comuna, pachetul masiv de subventii pentru agricultori al blocului. Intrucat programul este derulat in functie de hectare (terenuri cultivate), Ucraina, cu puternicul sau sector agricol, ar deveni cel mai mare beneficiar.
– 32 de miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune, care finanteaza proiecte de dezvoltare. Alocarea fondurilor de coeziune este plafonata la 2,3% din PIB-ul unui stat membru. Fara acest plafon, Ucraina ar avea dreptul la aproximativ 190 de miliarde de euro, adica de sase ori mai mult.
– 7 miliarde de euro din alte programe.
Aderarea Ucrainei nu ar schimba „aproape deloc” raportul dintre platitorii si beneficiarii neti ai bugetului UE, dar ar declansa totusi o remaniere consistenta a alocarilor bugetare. Chiar daca tara ar reusi sa se redreseze puternic dupa razboi, ar ramane considerabil mai saraca decat cel mai sarac stat membru al UE, Bulgaria, si, probabil, decat cele din Balcanii de Vest.
In consecinta, PIB-ul pe cap de locuitor al UE s-ar reduce, ceea ce ar determina schimbari in ceea ce priveste distributia fondurilor de coeziune catre fiecare regiune eligibila, a declarat Zsolt Darvas, cercetator senior la Bruegel si unul dintre autorii raportului. In plus, decalajul de bogatie ar putea stimula un exod intre trei si sase milioane de ucraineni catre alte natiuni europene, in cautarea unor salarii mai mari si a securitatii muncii.
Darvas a remarcat ca majorarea bugetului ar fi „relativ modesta” si, prin urmare, „fezabila”, dar a insistat ca proiectiile sunt strict „ipotetice”, intrucat se asteapta ca blocul sa-si regandeasca regulile interne si procesul decizional inainte de a se extinde si mai mult spre est.
