Adina Florea acuza, fara probe, ca au fost dosare comandate la DNA si ca procurorii au facut spectacol cu zanganit de catuse
Adina Florea, propunerea lui Tudorel Toader pentru functia de procuror sef al DNA, are o parerea foarte proasta despre actualul mod de functionare al institutiei pe care vrea sa o conduca.
Florea spune, intr-un interviu pentru Adevarul.ro, ca „aceasta structura a comunicat cu noi, cu restul parchetelor, pot sa va spun ca in ultima vreme a fost un adevarat ermetism, nu a existat nici un fel de comunicare dinspre DNA. Chiar si cele mai marunte informatii pe care incercam sa le obtinem, care ne-ar fi fost utile intr-un timp cat mai scurt cu putinta, ni se indica sa le cerem prin adrese, adrese la care ni se raspundea destul de greu si destul de lapidar. Au fost si situatii cand nu am primit niciun raspuns”.
Florea spune ca din punctul ei de vedere, fara sa dea exemple concrete, procurorii DNA au facut „spectacol” plimband in catuse inculpati.
„Da, a fost un spectacol. Spun asta pentru ca foarte multe dintre anchetele care au debutat in zanganit de catuse s-au finalizat cu solutii de achitare definitiva. Prin urmare, daca s-au finalizat asa, inseamna ca oamenii aceia erau nevinovati si nu exista niciun motiv sa fie pusi in catuse”, spune Florea.
Ea nu mentioneaza insa in niciun fel faptul ca multe dosare au ajuns la achitari in urma unor decizii extrem de controversate ale CCR, sub conducerea lui Valer Dorneanu.
Cea care vrea sa fie sefa DNA spune si ca interceptarile nu ar trebui privite drept proba suprema., pentru ca, spune ea, sunt incarcate cu o doza de subiectivism,
„In ultima vreme, interceptarile au devenit o regina a probelor. Ori, in legislatia noastra penala, probele sunt egale. Nu exista nicio proba superioara. Eu nu sunt adepta interceptarilor, indiferent de natura infractiunilor cercetate. Ele, indiferent de ce s-ar spune, sunt incarcate de o doza de subiectivism. Vorbim despre convorbiri intre doi oameni, daca ne referim la interceptarile audio, care pot suporta o seama intreaga de interpretari, o suma intreaga de nuante, care pot duce la tot felul de concluzii care mai de care mai indepartate de obiectul probator.
Eu nu gasesc rolul interceptarilor in dosarele avand ca obiect infractiunile de macrocriminalitate financiara. Din punctul meu de vedere, aceste infractiuni se dovedesc in mod documentar. De asta se numesc infractiuni de criminalitate macro-economica. Este imposibil ca infractorul pe care il cercetez pentru astfel de infractiuni sa nu fi lasat o urma documentara.
Or un mijloc de proba documentar are o valoare probatorie mult mai mare decat o convorbire telefonica. Da, interceptarile isi dovedesc rostul atunci cand trebuie sa sustina o anumita teza probatorie sau isi gasesc rostul in cazul unui flagrant. Aici este nevoie de interceptare. Apoi, isi gasesc locul si rolul poate interceptarile ambientale, atunci cand vreau sa urmaresc traseul infractional al unei persoane pe care eu o cercetez”, sustine Florea.
Intrebata daca ea crede ca au fost dosare comandate la DNA, Florea a raspuns da, sustinandu-si afirmatia pe „ce s-a vazut in spatiul public”.
„Da. Am si scris in cadrul proiectului de management ca s-au prioritizat anumite anchete, ceea ce a dus la crearea unui scenariu privind realizarea unor vendete. Cel putin in spatiul public asa s-a vazut”.
Intrebata daca ea crede ca mai sunt „mari corupti” care nu au fost anchetati, Florea a spus: „nu cred ca trebuie sa ne cantonam in a trimite in judecata ministri, prim-ministri si sa ajungem pana la presedintele statului. Eu cred ca sintagma ‘marii corupti’ nu trebuie sa o legam de calitati politice sau de alta natura. Trebuie sa o privim in sensul sau strict: aceea de persoana care prin activitati de coruptie la nivel inalt ajunge sa dirijeze si sa controleze un anumit segment de activitate si asa ajunge sa isi aloce foloase necuvenite consistente”.
La remarca jurnalistului ca asta e un fel de mafie, Florea a raspuns „Pai asa si e”.
In final, cea care vrea sa fie sefa DNA spune ca nu a semnat memoriul magistratilor care s-au opus modificarilor aduse Legilor Justitiei propuse de Tudorel Toader si, de altfel, ca nu are nimic impotriva acestor modificari.
