Adina Florea iar crapa de nervi. Este posibil ca nici azi Lia Savonea sa nu reuseasca sa o confirme la sefia Sectiei Speciale

Asociatia „Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor” (AMASP) solicita CSM, cu putin timp inainte de sedinta de marti, sa amane votul pentru validarea Adinei Florea ca sef al Sectiei Speciale pana cand Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) pronunta o decizie in dosarul in care verifica legalitatea infiintarii sectiei.

CSM se reuneste marti pentru a vota, printre altele, si validarea concursului prin care Adina Florea a castigat sefia Sectiei Speciale. Sedintele anterioare au fost boicotate de mai multi membri ai CSM pentru a impiedica validarea lui Florea. Acest lucru il solicita si AMASP.

„In cazul in care conducerea Consiliului Superior al Magistraturii nu doreste prorogarea discutarii punctelor 2 si 3 de pe ordinea de zi solicitam membrilor CSM, in mod individual, sa nu participe la o astfel de dezbatere avand in vedere principiul suprematiei dreptului european si rolului lor de garant al statului de drept si al independentei justitiei”, se afirma in comunicatul AMASP.

Comunicatul integral al AMASP:

Avand in vedere ordinea de zi din data de 17 septembrie 2019, publicata pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, conform careia se doreste validarea rezultatelor concursului pentru numirea procurorilor cu functii de executie din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, desfasurat in perioada 11 aprilie -15 iunie 209 si numirea in functie a candidatilor admisi precum si validarea rezultatelor concursului pentru numirea procurorului sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, organizat in perioada 15 mai – 18 iunie 2019 si numirea candidatului admis in functia de procuror sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, va solicitam amanarea discutarii acestor puncte de pe ordinea de zi pana in momentul pronuntarii unei hotarari in cauzele conexate C-83/19, C-127/19 si C-195/19 aflate in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene si care vizeaza tocmai conformitatea infiintarii acestei structuri de parchet cu standardele dreptului UE.

In acest sens reamintim membrilor Consiliului Superior al Magistraturii ca o parte dintre intrebarile preliminare adresate CJUE vizeaza existenta si functionare SIIJ, respectiv daca art 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana, in special necesitatea respectarii valorilor statului de drept, se opun unei legislatii prin care este infiintata si organizata Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin posibilitatea exercitarii, in mod indirect, a unor presiuni asupra magistratilor si daca principiul independentei judecatorilor, consacrat de articolul 19 alin. (1) al doilea paragraph din TUE si de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se opune infiintarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie din cadrul PICCJ raportat la modalitatea de numire/revocare din functie a procurorilor care fac parte din aceasta sectie, modalitatea de exercitare a activitatii in cadrul ei, modul in care este stabilita competenta in corelatie cu numarul redus de posturi al acestei sectii.

Aratam faptul ca anterior inregistrarii acestor cauze opiniile organismelor internationale, spre exemplu Raportul ad hoc privind Romania (Greco-AdhocRep(2018)2) din 23.03.2018, Raportul de follow-up referitor la Raportul Ad hoc privind Romania (Greco-AdhocRep(2019)1) din 21.06.2019, opinia preliminara nr. 924/2018 a Comisiei de la Venetia din data de 13.07.2018, au fost in sensul desfiintarii SIIJ si sublinierii caracterului de anomalie a unei astfel de structuri in cadrul sistemului judiciar.
Avand in vedere ca in cauzele conexate Consiliului Superior al Magistraturii i s-a solicitat prezentarea de observatii si faptul ca, din datele aparute in mass-media, reiese ca cel putin observatiile depuse de Comisia Europeana sunt in sensul unei incalcari a dreptului UE prin crearea si operationalizarea SIIJ consideram ca o discutie privind conducerea acestei institutii si structura sa de personal, la acest moment, nu este oportuna si poate constitui un obstacol suplimentar in punerea in acord a cadrului national cu o decizie care ar constata incalcarea dreptului european.

In cazul in care conducerea Consiliului Superior al Magistraturii nu doreste prorogarea discutarii punctelor 2 si 3 de pe ordinea de zi solicitam membrilor CSM, in mod individual, sa nu participe la o astfel de dezbatere avand in vedere principiul suprematiei dreptului european si rolului lor de garant al statului de drept si al independentei justitiei.