Ana Birchall il pune la punct si pe „profesorul” Tudorel Toader: „Eu m-am saturat de atatea minciuni propagate in spatiul public”

politica

Draftul de raport privind MCV se primeste sub forma confidentiala, nu clasificata, asa cum a transmis Ministerul Afacerilor Externe, a precizat, pentru Mediafax, fostul ministru al Justitiei Tudorel Toader, precizand ca el in aceasta forma a primit documentele de la Comisia Europeana.

Tudorel Toader, care a condus ministerul Justitiei in perioada 24 februarie 2017-23 aprilie 2019, a declarat, pentru agentia de presa Mediafax, ca el a primit draftul de raport privind Mecanismul de Verificare si Cooperare sub forma confidentiala, nu clasificata, asa cum sustin acum reprezentantii ministerului Justitiei si ai ministerului Afacerilor Externe.

„Draftul de raport MCV se primeste sub forma confidentiala. Autoritatile din Romania pot face unele observatii, daca le considera necesare. Ulterior primirii eventualelor observatii, Raportul se adopta de catre Comisie, se transmite autoritatilor romane, devenind public”, a transmis fostul ministru al Justitiei.

Tudorel Toader a subliniat ca oficialii Comisiei Europene nici nu au interesul clasificarii draftului de raport, „in sensul bun al cuvantului, Comisia are interesul transparentei acestuia”.

„Sa nu confundam un document confidential cu un document clasificat. La ministerul Justitiei eu am primit drafturile de raport in forma confidentiala”, a conchis Tudorel Toader.

In replica, actualul ministru al Justitiei, Ana Birchall, il acuza pe Tudorel Toader ca nu cunoaste regimul documentelor din institutia pe care a condus-o. „Probabil ca domnia sa nu cunoaste regimul. Inteleg ca nici nu era in minister atunci cand colegii si colegele mele lucrau la eventualele obsevatii. Eu m-am saturat de atatea minciuni propagate in spatiul public. S-a demonstrat ca spun adevarul si anume ca ministerul Justitiei nu a intervenit nici sub forma regimului documentului si nici asupra termenelor de raspuns „, a declarat, luni, Ana Birchall.

Controversele privind clasificarea draftului de raport MCV au inceput dupa ce Consiliul Superior al Magistraturii, condus de Lia Savonea, care a avut in ultima perioada numeroase conflicte cu Ana Birchall, acestea culminand cu o sesizare a Curtii Constitutionale, a acuzat, sambata, ca nu poate consulta documentul, din cauza ca ministerul Justitiei a stabilit in graba o intalnire si din cauza ca acesta a fost clasificat, solicitand prelungirea termenului acordat la o saptamana si declasificarea draftului.

Potrivit reprezentantilor CSM, ministerul Justitiei a trimis vineri seara, la ora 20.16, o solicitare catre presedintele si vicepresedintele CSM ca pana sambata,la ora 12.00, un membru al Consiliului sau un reprezentat autorizat sa participe, la sediul ministerului, la intalnirea organizata pentru dezbaterea Raportului MCV pentru anul 2019.

Oficialii CSM au spus ca Ministerul Justitiei a informat ca raportul are regimul unui document clasificat si poate fi consultat numai la sediul Ministerului, iar participantii la intalnirea organizata trebuie sa fie autorizati pentru a avea acces la informatii clasificate, aceste solicitari fiind considerate de CSM „fara precedent si inadmisibile”.

„Precizam ca este fara precedent si inadmisibil pentru exercitarea prerogativelor constitutionale ale Consiliului ca Raportul MCV sa poata fi consultat de catre membri in regimul unui document clasificat si intr-o perioada atat de scurta, aspect ce conduce la imposibilitatea exercitarii atributiilor de catre membrii care nu au acces la informatii clasificate. Clasificarea Raportului MCV in regimul unui document secret, desi acesta poate avea cel mult caracterului unui document nepublic, conduce catre presupunerea rezonabila ca acest demers nu a fost efectuat cu respectarea tuturor conditiilor impuse de Legea nr. 182/2002 privind documentele clasificate”, a aratat CSM in comunicatul transmis sambata.

Reprezentantii CSM au mai spus atunci ca acordarea unui termen de doar cateva ore pentru desemnarea unui reprezentant al Consiliului care sa participe la dezbaterea Raportului MCV, in conditiile in care sunt cunoscute prevederile legale ce stabilesc modul de intrunire al membrilor Consiliului si cvorumul necesar desfasurarii lucrarilor, reprezinta „o modalitate de lucru prin care se urmareste excluderea Consiliului din procedura formularii observatiilor cu privire la concluziile raportului”, iar acest lucru „naste o legitima ingrijorarea cu privire la modalitatea de abordare, analiza si gestionarea a celorlalte aspecte esentiale pentru functionarea justitiei utilizata de Ministerul Justitiei”.

In replica, ministrul Justitiei a declarat, sambata, ca procedura in ceea ce priveste raportul MCV a fost aceeasi ca in anii trecuti, atat in privinta regimului juridic al documentului, cat si al termenului de raspuns, precizand ca nu a avut nicio implicare in clasificarea raportului MCV sau in termenul scurt de raspuns transmis catre Consiliu.

„Minciuni! Procedura din acest an a fost exact ca si in anii trecuti, atat din punctul de vedere al regimului documentului, cat si a termenului de raspuns din partea autoritatilor romane. Conform uzantelor diplomatice Ministerul Justitiei nu primeste direct documentul, ci prin MAE. Ministerul Justitiei nu a stabilit nici regimul juridic al documentului, draft raport MCV, nici termenul de raspuns. Fara a avea o obligatie legala, dovada ca in ultimii ani CSM nu a fost invitat sa participe la discutiile din aceasta faza, respectiv formulare de observatii la draftul raportului MCV, dintr-un gest de buna credinta, dialog si curtuazie institutionala, am invitat-o pe doamna Savonea si pe vicepresedinte Solomon (ei fiind persoane cu care delegatia MCV s-a intalnit in vara) sa participe la intalnirea de lucru organizata azi (sambata – n.r.) la MJ. I-am invitat exact in momentul in care si noi am fost notificati de MAE”, a declarat Ana Birchall, pentru Mediafax.

Si Raluca Pruna, care a condus ministerul Justitiei intre 17 noiembrie 2015- 5 ianuarie 2017, sustine ca draftul de raport MCV a fost dintotdeauna clasificat ca secret de serviciu.

„Pentru tot poporul: intotdeauna acest draft de raport MCV a fost clasificat ca secret de serviciu. In sensul legii romane. De Ministerul Afacerilor Externe. Asa ca cine trage in MJ si ministrul Birchall cu declasificarea nu stie legea romana. Declasifica cine a clasificat. Cui se simte lezat legea romana ii ofera calea contenciosului administrativ impotriva celui care a clasificat si a informatiei clasificate abuziv. Pariez ca aceasta cale nu va fi aleasa de conducerea CSM care ar fi descalificata profesional. Mai simplu e sa se arunce cu dubiul in public. Se marcheaza un punct, cu sustinerea unor eminenti chibiti scoliti intr-ale dreptului ca domnul Toader. Asta e pentru conspirationisti si rataciti in lupta impotriva statului paralel in care victima e statul cu totul. Pentru lume care stie carte, clasificarea unor informatii nu e nimic nou sub soare si nimic periculos daca e facuta dupa lege. Nou poate fi numai ca dl ministru Toader descopera abia acum acest lucru. Nu as vrea sa spun ca minte cand scrie senin un neadevar, asa ca ii dau beneficiul dubiului. Iar periculos poate fi numai faptul ca raportul e dezastruos pentru unii care acum ataca. Si raportul, imediat ce este adoptat de Comisie, e public. Asa ca sa ramanem cu ochii pe tinta, nu pe bucataria premergatoare”, a scris Raluca Pruna, pe Facebook.

A venit imediat si replica lui Tudorel Toader. „Poate sa ii explice cineva Ralucai Pruna care este diferenta dintre clasificat si confidential, asa simplu ca sa inteleaga ? Multumiri !”, a transmis fostul ministru.

Ministerul Afacerilor Externe condus de Ramona Manescu a explicat ulterior ca proiectul de raport MCV se clasifica pentru a respecta cerintele Comisiei Europene, care il transmite partii romane astfel incat Ministerul Justitiei sa formuleze eventuale comentarii intr-un termen scurt.

„Potrivit cutumei existente, in perioada imediat premergatoare adoptarii si publicarii de catre Comisia Europeana a raportului sau privind progresele Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, Comisia Europeana transmite partii romane, prin intermediul Reprezentantei Permanente a Romaniei la Uniunea Europeana, proiectul raportului, pentru transmiterea acestuia catre Ministerul Justitiei, in vederea formularii unor eventuale comentarii factuale pe marginea acestui proiect. Ulterior, raspunsul Ministerului Justitiei trebuie comunicat Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentantei Permanente a Romaniei la Uniunea Europeana, intr-un termen foarte scurt, stabilit de Comisia Europeana”, arata Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit MAE, „consultarea Ministerului Justitiei este un gest de curtoazie din partea Comisiei Europene, prealabil publicarii versiunii finale a raportului”.

„Precizam, totodata, ca proiectul de raport se clasifica pentru a respecta cerintele Comisiei Europene si ca nu au existat abateri in anii anteriori nici in privinta procedurii urmate, nici in privinta termenului de raspuns din partea autoritatilor romane”, explica institutia condusa de Ramona Manescu,.

Articolul 4 din Hotararea nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania arata ca:

„(1) Potrivit legii, informatiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, in raport de importanta pe care o au pentru securitatea nationala si de consecintele ce s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii lor neautorizate.

(2) Informatiile secrete de stat sunt informatiile a caror divulgare poate prejudicia siguranta nationala si apararea tarii si care, in functie de importanta valorilor protejate, se includ in urmatoarele niveluri de secretizare prevazute de lege:

a) strict secret de importanta deosebita;

b) strict secret;

c) secret.

(3) Informatiile a caror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se clasifica secrete de serviciu”.

Potrivit raportului MCV din noiembrie 2018, adoptarea legilor justitiei si presiunile asupra independentei sistemului judiciar, in special asupra DNA, au generat dubii privind ireversibilitatea progreselor inregistrate de Romania. Tot la acea vreme, oficialii europeni au recomandat suspendarea procedurilor in cazul procurorilor de rang inalt.

Mecanismul de Cooperare si Verificare reprezinta un proces de verificare regulata a progreselor pe care tara noastra le are in ceea ce priveste reforma sistemului judiciar si lupta contra coruptiei. In decembrie 2006, Comisia Europeana a stabilit 4 „obiective de referinta” pentru Romania, pentru evaluarea progreselor inregistrate in aceste domenii, iar pentru Bulgaria au fost stabilite 6 criterii. Cele 4 criterii initiale pentru Romania erau:

-asigurarea unui act de justitie mai transparent si mai eficient, in special prin consolidarea capacitatii si raspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea si monitorizarea impactului noilor Coduri de procedura civila si penala;

-instituirea unei agentii de integritate cu responsabilitati privind verificarea averilor, a incompatibilitatilor si a potentialelor conflicte de interese, cu rolul de a emite hotarari cu caracter obligatoriu, pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni disuasive;

-pe baza progreselor realizate pana in prezent, efectuarea in continuare de investigatii profesioniste si impartiale in legatura cu acuzatii privind acte de coruptie la nivel inalt;

-adoptarea unor masuri suplimentare pentru prevenirea si combaterea coruptiei, in special in administratia locala.

La 1 ianuarie 2007, momentul in care Bulgaria si Romania au devenit tari ale Uniunii Europene, cele doua tari mai aveau de rezolvat anumite obiective legate de reforma sistemului judiciar, de reducerea coruptiei din institutiile statului si de punerea sub control a crimei organizate, in cazul tarii vecine.

Nici pana acum, Comisia Europeana nu a ridicat Mecanismul de Cooperare si Verificare in cazul Romaniei.

Mai mult despre: ,


Comentarii: