Analiza Stratfor: Sanse slabe ca Romania sa intre in Schengen anul acesta. Veto-ul Austriei va aduce mai multe voturi nationalistilor si antieuropenilor de la Bucuresti
Bulgaria si Romania isi intensifica eforturile diplomatice pentru a adera la Spatiul Schengen pana la sfarsitul anului, insa scepticismul din Austria si Olanda va continua probabil sa intarzie aderarea si beneficiile economice asociate acesteia, arata Stratfor intr-o ampla analiza.
La 24 octombrie, prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a sosit la Viena pentru o serie de intalniri cu cancelarul austriac Karl Nehammer si cu membri ai Parlamentului austriac. Din delegatia bulgara fac parte ministrul afacerilor interne, Kalin Stoyanov, si ministrul adjunct al afacerilor externe, Elena Shekerletova.
Calatoria lui Denkov face parte dintr-un efort diplomatic pentru a convinge Austria sa ridice veto-ul asupra aderarii Bulgariei la spatiul Schengen. In prezent, Austria si Olanda se opun prin veto aderarii Bulgariei la Schengen, argumentand ca tara balcanica nu face suficiente eforturi pentru a impiedica sosirea migrantilor ilegali pe teritoriul sau.
Austria se opune, de asemenea, aderarii Romaniei la Schengen din aceleasi motive. Cu toate acestea, la 19 octombrie, guvernul spaniol, care detine presedintia rotativa a Uniunii Europene, a declarat ca Madridul va pune problema aderarii Bulgariei si Romaniei la Schengen pe agenda urmatorului summit al ministrilor de interne ai UE din 5-6 decembrie.
Acest lucru a declansat sperante la Sofia si Bucuresti ca vor fi in sfarsit acceptate in Schengen, desi pana acum atat Viena, cat si Haga au anuntat ca isi mentin veto-urile respective.
Deciziile de aderare la Schengen necesita unanimitate. In decembrie 2022, membrii Uniunii Europene au votat pentru acceptarea Croatiei in spatiul Schengen, dar Austria si Olanda au pus veto la aderarea Bulgariei, iar Austria a pus, de asemenea, veto la aderarea Romaniei. De atunci, Comisia Europeana, Parlamentul European si mai multe state membre ale UE, precum Germania si Spania, s-au pronuntat in favoarea acceptarii cat mai curand posibil a Bulgariei si Romaniei in Schengen, argumentand ca ambele indeplinesc criteriile de aderare.
Componenta ideologica a guvernelor austriac si olandez si calculele electorale sugereaza ca acestea vor continua sa amane aderarea Bulgariei si Romaniei la Schengen.
Principalul partid din coalitia guvernamentala austriaca este Partidul Popular Austriac (OVP), un partid de dreapta care foloseste o retorica anti-imigratie si este, de asemenea, critic fata de Acordul Schengen. In plus, sondajele arata ca veto-ul la aderarea Bulgariei si Romaniei la Schengen este popular in randul alegatorilor austrieci.
Austria va organiza alegeri generale si alegeri pentru Parlamentul European in 2024, ceea ce sugereaza ca este putin probabil ca OVP sa faca miscarea nepopulara de a-si ridica dreptul de veto inainte de ambele alegeri.
Olanda, la randul sau, va organiza alegeri generale pe 23 noiembrie. Acest lucru inseamna ca este putin probabil ca coalitia guvernamentala iesita sa ia o decizie atat de controversata precum acceptarea Bulgariei in Schengen atat de curand inainte de alegeri, sau chiar in timpul negocierilor ulterioare pentru formarea unei noi coalitii (care vor dura probabil saptamani). In functie de compozitia ideologica a viitorului guvern olandez, Haga ar putea, in cele din urma, sa isi ridice dreptul de veto, dar acest lucru nu se va intampla probabil la timp pentru summitul ministrilor de interne ai UE din 5-6 decembrie.
La 13 septembrie, ministrul austriac de interne Gerhard Karner a declarat ca in prezent ”nu are niciun sens” pentru el ”sa vorbeasca despre o extindere a spatiului Schengen” in conditiile in care ”cifrele privind migratia sunt in crestere in intreaga Europa” si ”se discuta despre controale suplimentare la frontiere” in alte tari ale UE, mentionand ca Austria are nevoie de ”mai multe controale, nu de mai putine”.
La 20 octombrie, ministrul olandez al migratiei, Eric van der Burg, a declarat ca Olanda nu isi va ridica veto-ul asupra aderarii Bulgariei la Schengen in viitorul apropiat, mentionand ca ”situatia din acest moment nu s-a schimbat si nu vad sa se schimbe pe termen scurt”.
Potrivit unui sondaj de opinie publicat in decembrie 2022, 52% dintre austrieci sustin decizia guvernului lor de a bloca includerea Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen.
Negocierile Schengen prelungite vor intarzia si mai mult beneficiile economice pentru Bulgaria si Romania in urma aderarii la Schengen si ar putea creste sentimentele antieuropene in ambele tari.
Aderarea la Schengen are beneficii economice clare. In primul rand, eliminarea controalelor la frontiera faciliteaza libera circulatie a marfurilor si a persoanelor intre tarile Schengen, ceea ce reduce timpii si costurile de tranzit si incurajeaza activitatile economice transfrontaliere. De asemenea, apartenenta la Schengen incurajeaza calatoriile transfrontaliere pentru turism si afaceri si simplifica procesele de solicitare a vizelor pentru calatorii care doresc sa viziteze statele membre Schengen. Avand in vedere aceste beneficii, aderarea la Schengen este un obiectiv strategic al guvernelor bulgar si roman.
Negocierile intarziate pe aceasta tema (si, la randul lor, intarzierea castigurilor economice de pe urma intrarii in zona fara pasapoarte) vor fi percepute drept o infrangere politica pentru ambele guverne, pe care fortele de opozitie o vor folosi pentru a le critica. Mai important, intarzierea aderarii la Schengen ar putea alimenta sentimente anti-UE in doua tari in care establishmentul politic este in general pro-UE, ceea ce s-ar putea manifesta printr-un sprijin mai mare pentru partidele eurosceptice la alegerile pentru Parlamentul UE din iunie 2024.
Avand in vedere ca se asteapta ca partidele cu idei similare sa aiba rezultate puternice in alte parti ale continentului in scrutinul de anul viitor, Bulgaria si Romania ar putea contribui la alegerea unui legislativ UE mai nationalist.
La 15 septembrie, premierul roman Marcel Ciolacu a declarat ca, daca cancelarul austriac Karl Nehammer ”isi va folosi din nou in mod nejustificat dreptul de veto, in calitate de prim-ministru voi fi nevoit sa contest decizia Austriei la Curtea Europeana de Justitie pentru a cere despagubiri pentru pierderile cauzate de neaderare”. Potrivit lui Ciolacu, pierderile financiare cauzate de intarzierea aderarii Romaniei la Schengen se ridica la ”cel putin 2%” din PIB-ul tarii.
Urmatoarele alegeri generale din Romania trebuie sa aiba loc inainte de martie 2025. Alianta nationalista pentru Unirea Romanilor (AUR) se afla in prezent in sondaje intre 14-20%, in crestere de la 9% la ultimele alegeri generale din decembrie 2020. Bulgaria nu trebuie sa organizeze alegeri generale pana in 2027, dar partidul eurosceptic de extrema dreapta Renasterea are in prezent un scor de 15-17%, in crestere de la 13% la alegerile generale din 2 aprilie. Atat Romania, cat si Bulgaria isi vor alege membrii Parlamentului European in iunie 2024, ceea ce inseamna ca aceste partide au sanse mari de a obtine locuri in legislativul UE.
Disputa diplomatica dintre Austria si Romania ameninta, de asemenea, un proiect major de gaze naturale in Marea Neagra, care ar putea adauga pana la 10 miliarde de metri cubi pe an pe piata europeana a gazelor pana in 2027.
In luna iunie, compania austriaca de petrol si gaze OMV (care detine o parte din zacamantul de gaze Neptun Deep din largul coastelor Romaniei) a dat in judecata guvernul roman din cauza unei legi controversate care permite Bucurestiului sa directioneze temporar o parte din productia de gaze, la preturi reglementate, catre gospodarii sau orice alti clienti prioritari in situatii de urgenta. Guvernul roman a declarat in septembrie ca nu va modifica legea atata timp cat Austria continua sa se opuna prin veto aderarii Romaniei la Schengen, ceea ce inseamna ca disputa ar putea sfarsi prin a intarzia un proiect esential pentru securitatea energetica a Europei.
