Ankara a anulat vizita ministrului suedez al apararii dupa ce un extremist danez de dreapta a ars Coranul in fata ambasadei Turciei din Stockholm

Protestele de sambata de la Stockholm impotriva Turciei si a aderarii Suediei la NATO, inclusiv arderea unei copii a Coranului, au intensificat brusc tensiunile cu Turcia intr-un moment in care tara nordica are nevoie de sprijinul Ankarei pentru a obtine intrarea in alianta militara, transmite Reuters.

„Condamnam in cei mai puternici termeni atacul josnic asupra cartii noastre sfinte… Permiterea acestui act anti-islam, care vizeaza musulmanii si insulta valorile noastre sacre, sub pretextul libertatii de exprimare este complet inacceptabil”, a declarat Ministerul turc de Externe.

Ministerul turc a cerut Suediei sa ia masurile necesare impotriva autorilor si a invitat toate tarile sa ia masuri concrete impotriva islamofobiei.

Un protest separat a avut loc in oras, sustinand kurzii si impotriva cererii Suediei de a adera la NATO. Un grup de demonstranti pro-turci a organizat si un miting in fata ambasadei. Toate cele trei evenimente au avut permise de la politie.
Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a spus ca provocarile islamofobe sunt ingrozitoare.

„Suedia are o libertate de exprimare ampla, dar nu inseamna ca guvernul suedez sustine opiniile exprimate”, a spus Billstrom pe Twitter.

Coranul a fost ars de Rasmus Paludan, liderul partidului politic danez de extrema dreapta Hard Line. Paludan, care are si cetatenie suedeza, a mai organizat in trecut o serie de demonstratii in care a ars cartea sfanta a islamului.

In permisul pe care l-a obtinut de la politie, se spune ca protestul sau a avut loc impotriva islamului si a ceea ce acesta a numit incercarea presedintelui turc Tayyip Erdogan de a influenta libertatea de exprimare in Suedia.

Mai multe tari arabe, inclusiv Arabia Saudita, Iordania si Kuweit, au denuntat arderea Coranului. „Arabia Saudita face apel la raspandirea valorilor dialogului, tolerantei si coexistentei si respinge ura si extremismul”, a declarat Ministerul Saudit de Externe intr-un comunicat.

La demonstratia de protest impotriva aderarii Suediei la NATO si pentru a arata sprijinul pentru kurzi, vorbitorii s-au asezat in fata unui banner mare rosu pe care scria „Toti suntem PKK”, referindu-se la Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care este interzis in Turcia, Suedia si Statele Unite, printre alte tari si s-a adresat mai multor sute de sustinatori pro-kurzi si de stanga.

„Vom continua opozitia fata de cererea de aderare la NATO”, a declarat pentru Reuters Thomas Pettersson, purtatorul de cuvant al Aliantei Impotriva NATO si unul dintre organizatorii demonstratiei.

Politia a spus ca situatia a fost calma la toate cele trei demonstratii.

Inainte de inceperea demonstratiilor, Turcia a declarat ca, deoarece nu s-au luat masuri de restrictionare a protestelor, a anulat o vizita planificata la Ankara a ministrului suedez al apararii.

„In acest moment, vizita ministrului suedez al Apararii Pal Jonson in Turcia din 27 ianuarie a devenit lipsita de sens. Asa ca am anulat vizita”, a declarat ministrul Apararii Hulusi Akar.

Separat, Jonson a anuntat ca el si Akar s-au intalnit vineri in timpul unei reuniuni a aliatilor occidentali in Germania si au decis sa amane intalnirea planificata.

Akar a spus ca a discutat cu Erdogan despre lipsa masurilor in legatura cu protestele din Suedia impotriva Turciei si i-a transmis lui Jonson reactia Ankarei in marja unei reuniuni a Grupului de Contact pentru Aparare al Ucrainei.

„Este inacceptabil sa nu facem o miscare sau sa nu reactionam la aceste (proteste). Lucrurile necesare trebuiau facute, ar fi trebuit luate masuri”, a spus Akar, potrivit unui comunicat al Ministerului turc al Apararii.

Ministerul de Externe al Turciei l-a convocat deja vineri pe ambasadorul Suediei in legatura cu protestele planificate.

Finlanda si Suedia au semnat un acord tripartit cu Turcia in 2022, menit sa depaseasca obiectiile Ankarei fata de aderarea lor la NATO. Suedia spune ca si-a indeplinit partea din memorandum, dar Turcia cere mai mult, inclusiv extradarea a 130 de persoane pe care le considera a fi teroristi.