Aproape jumatate dintre europeni spun ca nivelul lor de trai a scazut „deja”. Cele mai afectate tari: Cipru, Grecia, Malta, Franta, Portugalia
Criza costului vietii declansata de razboiul din Ucraina, criza energetica, inflatia in crestere si pandemia de coronavirus a devenit cea mai mare ingrijorare pentru cetatenii Uniunii Europene, potrivit unui nou Eurobarometru care arata ca 45% dintre respondenti au in prezent „unele” sau „multe” dificultati cu veniturile personale, scrie Euronews.
Sondajul vorbeste despre o „stare de spirit de policriza” pe intregul continent.
In plus, 46% dintre europeni recunosc ca nivelul lor de trai a scazut deja ca urmare a crizelor din ce in ce mai mari, in timp ce 39% dintre ei se asteapta sa inregistreze o scadere in cursul acestui an.
Doar 14% nu anticipeaza niciun fel de schimbare sau impact.
Tarile in care scaderea perceputa a nivelului de trai a fost cea mai pronuntata sunt Cipru (70% dintre respondenti spun ca standardele „s-au redus deja”), Grecia (66%), Malta (65%), Franta (62%) si Portugalia (57%), se arata in raport.
Persoanele din tarile nordice sunt cele mai multumite de veniturile lor actuale – 87% in Suedia, 86% in Danemarca si 84% in Finlanda -, in timp ce doar 21% in Grecia si Bulgaria sunt multumite de veniturile lor.
Mai ingrijorator este faptul ca 30% dintre respondenti recunosc ca au dificultati in a-si plati facturile lunare „din cand in cand”, iar 9% spun ca acest lucru se intampla „de cele mai multe ori”. Inca o data, Grecia si Bulgaria raporteaza cea mai mare parte a populatiei care trece prin acest tip de dificultati, cu 86% si, respectiv, 64%.
In general, 56% dintre europeni se declara nemultumiti de masurile luate la nivelul UE pentru a face fata cresterii costului vietii, in timp ce 64% au aceeasi parere in ceea ce priveste actiunile guvernelor lor nationale.
In total, 93% dintre participantii la sondaj spun ca sunt ingrijorati de criza costului vietii, inclusiv de cresterea preturilor la alimente si energie. Saracia si excluziunea sociala (82%), schimbarile climatice (81%) si posibila extindere a razboiului din Ucraina in tarile vecine (81%) reprezinta, de asemenea, surse de ingrijorare in randul cetatenilor UE.
In special, aproape trei sferturi dintre acestia marturisesc ca sunt ingrijorati de „riscul unui incident nuclear”, un scenariu alimentat de retorica incendiara a Kremlinului.
In ciuda acestor temeri si lupte generalizate, sprijinul european pentru Ucraina ramane ferm: 74% dintre cetatenii UE aproba raspunsul UE la razboi, fata de 23% care il dezaproba.
Aprobarea asistentei acordate de UE Ucrainei este covarsitoare in randul respondentilor din regiunea nordica: 97% in Suedia, 95% in Finlanda, 93% in Tarile de Jos si 92% in Danemarca.
Doar in Slovacia (49%), Grecia (48%) si Bulgaria (48%) acest sprijin scade sub pragul de 50%.
Intrebati cu privire la implicatiile mai largi ale razboiului, 65% dintre toti cei intervievati spun ca nu sunt „foarte” sau „deloc” increzatori ca viata lor personala va ramane neschimbata.
Eurobarometrul, dat publicitatii joi dimineata de Parlamentul European, se bazeaza pe mai mult de 26.000 de interviuri fata in fata, realizate intre octombrie si noiembrie in toate cele 27 de state membre.
Pe langa costul vietii si Ucraina, rezultatele se refera, de asemenea, la UE in ansamblu, la institutiile sale si la alegerile parlamentare din 2024.
Ponderea celor care au o imagine pozitiva despre UE a scazut de la 52% in mai la 47% in noiembrie, cu variatii mari intre tari. In acelasi timp, 62% considera ca apartenenta tarii lor la blocul comunitar este un „lucru bun”, spre deosebire de o mica minoritate (10%) care o considera un „lucru rau”.
Cu toate acestea, peste jumatate dintre respondenti (51%) spun ca lucrurile in UE merg intr-o „directie gresita”, iar putin sub o treime spun ca lucrurile merg in „directia corecta”.
Pesimismul este si mai profund in interiorul granitelor nationale: 62% dintre cetatenii UE spun ca lucrurile in tara lor de origine merg intr-o „directie gresita”.
Un aspect interesant este ca 63% dintre participanti sustin ca in viata personala lucrurile merg in „directia corecta”, ceea ce reflecta o disonanta puternica intre mediul familial si peisajul politic.
Cei din Luxemburg (82%), Irlanda (80%) si Suedia (80%) sunt cei mai multumiti de starea actuala a vietii lor personale, in timp ce cei din Romania (49%), Polonia (47%) si Portugalia (46%) au o opinie mai amestecata.
Majoritatea europenilor (57%) sunt optimisti in ceea ce priveste viitorul UE, iar 39% dintre ei se descriu ca fiind destul de pesimisti sau foarte pesimisti. Franta, Cipru si Grecia sunt singurele state membre in care o perspectiva pesimista reprezinta opinia majoritara.
