Ati locui intr-o pestera? Arhitectii spun ca ar trebui sa incercati!

Sticla, otelul si cladirile super inalte modeleaza deja orasele viitorului, dar unii arhitecti cauta sa se intoarca la cea mai veche locuinta a umanitatii: pestera, informeaza CNN.

Cu interioare bine izolate, eficiente din punct de vedere energetic, materiale de constructie partial furnizate de o structura deja existenta si un sentiment de armonie cu natura, pesterile prezinta un mod alternativ de viata ecologica, fie ca paradis izolat pentru introvertit, fie ca o comunitate constituita din case aflate pe stanci.

Poate ca cele mai cunoscute sunt pesterile din Cappadocia, in care deja sunt amenajate camere de inchiriat si un hotel luxos, dar exista si alte exemple, de la un apartament minimalist in Tel Aviv, pana la o pivnita de vinuri cu temperatura controlata in Texas.

In 2005, Jiang Lu a efectuat un studiu sustinut de Earthwatch asupra locuintelor traditionale din pesterile din provincia muntoasa Shaanxi din China, in care astazi locuiesc milioane de oameni, constatand ca acestea sunt compatibile cu principiile designului durabil contemporan.

Dar pesterile, desi sunt cele mai vechi case ale noastre, sunt adesea vazute ca o alegere radicala: in 1958, cand revista Life a vizitat locuinta confortabila a pictorului si arhitectului Juan O’Gorman din Mexico City, aflata intr-o pestera vulcanica reporterul a numit-o „foarte bizara”.

Acum, casa lui O’Gorman, alaturi de cele ale lui Carlos Lazo, Mathias Goeritz si Javier Senosiain fac parte din expozitia „In Praise of Caves” de la Fundatia Isamu Noguchi din New York.

Javier Senosiain, singurul artist-arhitect in viata dintre cei patru, este poate cel mai faimos din grup, datorita proiectele sale vibrante si uimitoare, cum ar fi „Casa Organica”, asemanatoare unei vizuini si in care a locuit cu familia sa, si „El Nido de Quetzalcoatl (Cuibul lui Quetzalcoatl)”, pe care l-a finalizat in 2007.

Pentru expozitie, Senosiain a creat modele complexe dupa propriile sale case, dar si dupa casa lui O’Gorman, care a fost partial demolata de un nou proprietar si dupa conceptele avansate ale lui Carlos Lazo, care a murit tanar intr-un accident de avion.

Unul dintre cele mai ambitioase proiecte ale lui Lazo, din nefericire nerealizat, a fost „Cuevas Civilizadas” (Pesteri civilizate), in cadrul caruia si-a propus sa sape 110 case in dealurile aflate la nord-vest de Mexico City doar ca, in timpul proiectului, Lazo a murit iar casele au ramas neterminate.

„A fost, in esenta, o idee de locuinte publice… case foarte eficiente si foarte moderne, care nu necesitau multa intretinere si nici cheltuieli mari de intretinere”, a explicat curatorul expozitiei.

In timp ce orasele plutitoare si casutele in copac au devenit solutii populare, casele in pesteri ne-ar putea ajuta, de asemenea, sa ne pregatim pentru un viitor in care se profileaza o criza climatica. Acestea au devenit deja inspiratia pentru unele case imprimate 3D, precum modelul TECLA, care este realizat din lut si a carui forma rotunjita permite o imprimare mai usoara si o eficienta energetica mai mare.