AUR, instrumentul politic al lui Putin in Romania? (Remus Pricopie, rector SNSPA)

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, considera ca Romania traverseaza, probabil, „unele dintre cele mai complicate vremuri din ultimii 70 de ani”, in conditiile in care „Rusia nu se mai fereste sa spuna public ca doreste sa recastige controlul asupra tarilor din Europa de Est si sa destabilizeze democratiile euro-atlantice, in principal printr-un razboi hibrid, derulat pe intervale lungi de timp”.

Intr-un editorial publicat pe site-ul revistacultura.ro, Pricopie noteaza ca „limbajul folosit de Kremlin este inspirat din politica secolului al XIX-lea: „revenirea la politica sferelor de influenta”.

Care sunt argumentele lui Remus Pricopie:

• Practic, se doreste subminarea independentei si suveranitatii statelor din estul Europei, urmata de destructurarea (totala sau partiala) a UE si NATO. Atacul Rusiei este continuu si este pus in practica in special prin intermediul unor politicieni, jurnalisti, ofiteri in rezerva, analisti, oameni de afaceri locali. Dupa aproximativ 15-20 de ani de atacuri agresive la adresa Occidentului, incepem sa vedem efectele acestei strategii malefice, atat in Europa, cat si in SUA. Peste tot, asistam la o crestere a radicalismului politic si ascensiunea unor noi politicieni, de factura extremista, cu accente nationaliste, xenofobe, antisemite sau secesioniste. Ratiunea si argumentele discursului public democratic au ajuns sa fie inlocuite de etichete, calomnii ori injuraturi de mahala.
• La Bucuresti, acest rol de „voce politica a lui Putin” pare sa fie interpretat, dar neasumat public, de AUR si „extensiile” sale. George Simion si Diana Sosoaca au reusit, cel putin pentru moment, sa monopolizeze discursul nationalist, pe model legionar, inclusiv sa atace traseul euro-atlantic al Romaniei. Zgomotul – foarte mult zgomot –, impanat cu cuvinte „patriotice” urlate, nu rostite, de tipul „tarisoara mea”, este reteta de baza. Pentru moment, insa, par sa NU aiba un succes real, ci unul de conjunctura, ceea ce explica intensificarea actiunilor de manipulare, inclusiv prin lansarea pe piata a unor sondaje greu de validat stiintific. Cu toate acestea, scenariul parazitarii institutiilor politice ale Statului Roman (Parlament, Guvern, administratie centrala si locala etc.) cu reprezentanti AUR, dupa alegerile din 2024, exista. Acest lucru ar insemna aruncarea tarii in trecutul ambiguitatilor geopolitice, iar Romania ar deveni un fel de stat prizonier al Kremlinului.
• Unii cred ca acesta este un scenariu exagerat, ca Romania nu se mai poate intoarce din drumul sau democratic. Eu zic ca cei care fac aceasta evaluare sunt fie naivi, fie nu au capacitatea sa perceapa in mod corect riscurile la adresa Romaniei. Sa facem o scurta recapitulare. Marea Britanie a fost „ajutata” (si) de propaganda rusa, finantata masiv pe teritoriul Regatului Unit, sa paraseasca Uniunea Europeana. Acum se afla intr-o criza sociala, economica si politica fara precedent. In Franta se vorbeste despre posibilitatea ca viitorul presedinte al Republicii sa fie o doamna politician aservita Kremlinului. Relatiile politice si financiare dintre Putin si Marine Le Pen sunt publice si nici macar nu se mai straduiesc sa salveze aparentele. Ungaria este pe fata purtatoarea de cuvant a Moscovei in UE si NATO. Mai nou, Israelul trece printr-o criza politica greu de imaginat, cu un guvern illiberal care include cele mai radicale si irationale voci. Austria are, de mai bine de doua decenii, politicieni in functii cheie care danseaza – si la propriu, si la figurat – cu Putin. In Romania, George Simion, declarat persona non grata de doua state vecine (Ucraina si Republica Moldova), pentru desfasurarea unor activitati ilegitime, sub coordonarea serviciilor secrete din Federatia Rusa, este prezentat ca „salvatorul tarii” de un cor de vechi simpatizanti ai URSS, unii declarati colaboratori ai Securitatii, din perioada comunista.
• Oare ce este neclar in acest tablou?
• Rusia foloseste toate resursele – nu numai cele militare – pentru a se repozitiona geopolitic in regiune si in lume. Iar acest proiect include si Romania. Prin urmare, discutia privind viitorul tarii nu mai este una ideologica, despre dreapta sau stanga, despre liberali sau PSD-isti, despre Ciuca, atacat in PNL pentru ca are o colaborare prea buna cu Ciolacu, sau despre presedintele PSD, atacat (voalat) din interiorul propriului partid pentru ca nu se razboieste cu Presedintele Iohannis si cu PNL. Discutia nu este nici macar despre „prezidentiabilii” care stau pe margine, antrenandu-se si clamand disponibilitatea lor de a se „sacrifica” pentru tara, dar care, in acelasi timp, se roaga zilnic la „sfintii lor” ca actuala coalitie, numita ironic „Nicu si Marcel”, sa se rupa, pentru a permite reasezarea scaunelor politice de la Bucuresti, evident, intr-o formula favorabila lor.
• Cei care reusesc sa depaseasca stadiul coteriilor politice si a intereselor mici, de cartier, sunt capabili sa vada ca adevarata miza este TARA, care trebuie sa ramana stabila, in fata unor provocari complexe, dar in primul rand in fata Rusiei, care in ultimii 200 de ani ne-a „calcat” de 12 ori. Iar aceasta miza este mai presus de cheful unor liberali de a se certa cu Ciuca, pentru ca li se ia dreptul sa se injure cu PSD-ul, in teritoriu, asa cum o faceau candva, „in vremurile bune”, adica pe vremea PDL-ului. Este mai presus de dorinta unor PSD-isti, care in fata alegerilor din 2024 considera ca partidul trebuie sa atace pe toate fronturile, pentru a castiga toata puterea, strategie dovedita imposibila la toate alegerile din ultimii 20 de ani.

Citeste restul editorialului pe Revista Cultura.

Urmareste-ne si pe: