Bodog nu mai scapa. DNA solicita din nou sa i se ridice imunitatea senatorului PSD. Majoritatea PSD l-a salvat in legislatura trecuta

politica

DNA a anuntat joi ca solicita din nou ridicarea imunitatii penale in cazul senatorului PSD Florian Bodog. Senatorul este acuzat de abuz in serviciu, fals intelectual si fals in inscrisuri. El si-a angajat o consiliera, pe cand era ministru, care a primit salariu fara sa fi venit o zi la munca timp de 12 luni.

„In perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, demnitarul (care in prezent nu mai ocupa functia de ministru), desi cunostea ca persoana angajata in functia de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu si nu a prestat activitatile la care era obligata prin contractul individual de munca si fisa postului, ar fi atestat in mod nereal prezenta acesteia la locul de munca prin semnarea foilor colective de prezenta si nu a luat masuri pentru sanctionarea disciplinara.

Astfel, consiliera ministrului de la acea data ar fi obtinut drepturi salariale care nu i se cuveneau in cuantum de 75.656 lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv”, anunta procurorii DNA.

Comunicatul DNA

In conformitate cu prevederile legale si constitutionale, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, in vederea sesizarii Senatului Romaniei pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale fata de o persoana, senator in Parlamentul Romaniei, la data faptelor avand functia de ministru, pentru savarsirea infractiunilor de:

– abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, in forma continuata (12 acte materiale),
– fals intelectual, in forma continuata (12 acte materiale),
– fals in inscrisuri sub semnatura privata (trei infractiuni).

Solicitarea Directiei Nationale Anticoruptie referitoare la efectuarea urmaririi penale fata de persoana respectiva are in vedere faptul ca, in acest moment, exista aspecte din care rezulta suspiciunea rezonabila ca demnitarul ar fi actionat in mod direct pentru ca o persoana angajata in functia de consilier personal sa isi incaseze drepturile salariale pe o perioada de 12 luni fara sa se fi prezentat la serviciu si fara sa fi prestat activitatile la care era obligata prin contract; totodata, deoarece aceasta nu era prezenta fizic la locul de munca, demnitarul ar fi semnat in locul persoanei respective o serie de acte.

Concret, in perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, demnitarul (care in prezent nu mai ocupa functia de ministru), desi cunostea ca persoana angajata in functia de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu si nu a prestat activitatile la care era obligata prin contractul individual de munca si fisa postului, ar fi atestat in mod nereal prezenta acesteia la locul de munca prin semnarea foilor colective de prezenta si nu a luat masuri pentru sanctionarea disciplinara.

Astfel, consiliera ministrului de la acea data ar fi obtinut drepturi salariale care nu i se cuveneau in cuantum de 75.656 lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.

In acelasi context, in perioada februarie – octombrie 2017, in vederea producerii de consecinte juridice, fostul ministru ar fi falsificat semnaturile persoanei respective pe doua contracte individuale de munca si pe o declaratie pe proprie raspundere.

La data de 23 septembrie 2019, Senatul a respins o cerere similara a DNA de incuviintare de incepere a urmaririi penale a aceluiasi demnitar.

Ulterior, au rezultat date si indicii rezonabile privind savarsirea, de catre fostul ministru, si a altor infractiuni, respectiv trei infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata, precum si a unui alt act material care intra in continutul constitutiv al infractiunii de abuz in serviciu.

Cererii transmise i-au fost atasate referatul intocmit de procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie precum si volumele cuprinzand copii ale dosarului de urmarire penala.

Prezenta cerere de efectuare a urmaririi penale intra sub incidenta art. 305 alin 4 din C.P.P. In prezent, persoana fata de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale beneficiaza de prezumtia de nevinovatie.

Precizam ca prezentul comunicat a fost intocmit in conformitate cu art. 28 alin. 1 din Ghidul de bune practici privind relatia sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.

Mai mult despre:

Comentarii: