BREAKING Coronavirus la Curtea Constitutionala! Judecatorii CCR au dat bir cu fugitii, au lasat balta si dosarul cauzei legate de Tariceanu
Un caz de suspiciune de infectare cu coronavirus a fost inregistrat, marti, la CCR, anunta surse din cadrul acestei institutii. Toate dosarele aflate pe ordinea de zi au fost amanate, printre care si cel care il viza pe Calin Popescu Tariceanu.
Sursele au declarat pentru G4Media ca fiul unei angajate de la biroul unuia dintre judecatori a fost confirmat pozitiv la testul Covid-19. Totusi, femeia a continuat sa vina la serviciu chiar si dupa aflarea rezultatului.
Cand a aflat despre aceasta situatie, judecatorul la biroul caruia lucreaza respectiva angajata a ramas acasa, iar femeia a fost trimisa sa isi faca testul anticoronavirus.
Pana miercuri, cand este asteptat rezultatul la testul angajatei, toate dosarele aflate pe ordinea de zi a CCR au fost amanate.
Curtea Constitutionala a Romaniei era asteptata marti sa se pronunte pe cererea de solutionare a unui conflict juridic dintre Senat si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, formulata de presedintele interimar al forului legislativ, Robert Cazanciuc, dupa ce Parchetul General i-a deschis lui Calin Popescu-Tariceanu un dosar de abuz in serviciu.
La inceputul acestui an, fostul presedinte al Senatului Calin Popescu-Tariceanu a fost anuntat de Parchetul General ca are calitatea de suspect pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, ancheta fiind extinsa apoi si pentru infractiunea de complicitate la uzurpare de calitati oficiale.
Dosarul a fost deschis dupa ce parlamentarul Cristian Marciu a ramas membru al Senatului, desi exista o decizie definitiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie din anul 2015, prin care judecatorii au hotarat ca acesta a incalcat legea incompatibilitatilor.
Concret, Calin Popescu-Tariceanu este acuzat de procurori ca nu a pus in aplicare, in calitate de presedinte al Senatului, o decizie definitiva a unei instante de judecata.
Pe 29 mai, Robert Cazanciuc a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la constatarea si solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei – Senat, pe de o parte, si Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, manifestat „printr-o ingerinta directa si neconstitutionala a unei structuri a Ministerului Public in activitatea Parlamentului”.
In sesizare se afirma ca „prin urmarirea penala inceputa in anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica si-a arogat competenta de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de catre presedintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum si de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari”.
Cazanciuc mai arata ca, prin sesizarea formulata, a solicitat Curtii Constitutionale „sa constate si sa solutioneze un conflict juridic de natura constitutionala manifestat printr-o ingerinta directa si neconstitutionala a unei structuri a Ministerului Public in activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”.
In timpul dezbaterilor de la CCR, Cristian Ionescu, consilier in cadrul Cabinetului presedintelui Senatului, a declarat ca o actiune judiciara pornita impotriva sefului Senatului „este un fapt de o imensa gravitate si care creeaza un precedent periculos”.
„Pornirea unei actiuni judiciare impotriva presedintelui Senatului, fara a se putea retine vreo fapta a acestuia prin care sa fi incalcat vreo dispozitie legala, este un fapt de o imensa gravitate si care creeaza un precedent periculos. De acum inainte, membrii Parlamentului se pot astepta oricand ca impotriva acestora se declanseaza actiuni judiciare din partea Ministerului Public pentru activitati parlamentare curente desfasurate de acestia in stricta conformitate cu prevederile constitutionale, legale si regulamentare”, declara reprezentantul Senatului.
El a adaugat ca, desi Parchetul de pe langa Inalta Curte a fost informat „in mod loial” de catre Comisia juridica a Senatului ca procedura de examinare a solicitarii Agentiei Nationale de Integritate este in derulare, procurorul de caz a cerut „in mod imperativ” comisiei respective sa-i predea, pana la un anumit termen, documente ale acesteia asupra carora senatorii, membri ai comisiei, urmau sa-si exprime un vot politic.
„In felul acesta, este un atac impotriva unui principiu constitutional si anume principiul care consacra nulitatea mandatului imperativ. Intr-un anumit fel si indirect o structura a Ministerului Public le indica senatorilor cum sa voteze in legatura cu documentele care se vor afla in controlul judiciar. Este inadmisibil ca in repetate randuri procurorul de caz sa ceara imperativ Comisiei juridice documentele acesteia. (…) Actiunea judiciara intreprinsa de Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului este lipsita de orice temei legal si porneste de la intelegerea gresita de catre procurorul de caz a pozitiei si a rolului presedintelui Senatului in conducerea acestei Camere”, spunea, la dezbateri, in iulie, Cristian Ionescu.
La randul sau, reprezentanta Parchetului General, procurorul Marinela Minca, a solicitat, la acea data, sa se disocieze din motivarea sesizarii aspectele referitoare la conduita Agentiei Nationale de Integritate, deoarece Ministerul Public nu poate raspunde actelor unei alte autoritati fata de care nu are raport juridic.
In opinia sa, actele de urmarire penala efectuate de procuror „nu vizeaza elemente care sa se circumscrie incalcarii principiului autonomiei parlamentare” sau care sa vizeze incalcarea imunitatilor parlamentare.
Ea a subliniat ca, desi au trecut mai mult de trei ani de la sesizarea Senatului de catre ANI, nu s-a luat nicio decizie referitoare la cererea de solutionare care vizeaza vacantarea unui loc de senator care a fost constatat incompatibil printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Mai mult, Comisia juridica nu a emis inca raportul care i-a fost solicitat cu privire la aceasta chestiune de drept.
Aceasta a subliniat ca in acest caz procurorul isi indeplineste competentele legale si constitutionale, nefiind vorba de un conflict juridic de natura constitutionala.
