Campanie electorala in Grecia: Premierul grec saluta politica de migratie „dura, dar corecta” a guvernului sau
Cu mai putin de 10 zile inainte ca grecii sa mearga la vot, premierul Kyriakos Mitsotakis a incercat sa sublinieze impactul politicii „dura, dar corecta” a guvernului sau de centru-dreapta privind migratia, potrivit The Guardian.
Intr-o vizita electorala in Lesbos, insula din Marea Egee, care primeste cea mai mare parte a fluxurilor migratorii catre Europa, premierul grec a sustinut ca si-a respectat promisiunea de a proteja frontierele terestre si maritime, sosirea solicitantilor de azil fiind redusa radical.
„`Poarta iadului din Moria`, asa cum ar fi cunoscuta in strainatate, nu mai exista”, a spus el, vizitand locul taberei mizerabile de la marginea orasului-port al insulei, Mytilene, care adapostise peste 20.000 de refugiati inainte de a fi devastata de un incendiu. „Apartine trecutului. Si de asta sunt deosebit de mandru pentru ca m-am tinut de promisiunea pe care am facut-o comunitatii locale. Am aplicat o politica dura, dar corecta in problema migratiei.”
Mitsotakis, care incearca sa obtina un al doilea mandat, intr-o cursa mai stransa decat se astepta, s-a confruntat cu critici considerabile in legatura cu politicile despre care se crede ca ar fi inclus practica controversata a „respingerilor” pe mare, ca parte a unei strategii mai ample de a-i tine departe pe viitorii solicitanti de azil.
Agentia ONU pentru refugiati, grupurile pentru drepturile omului si organizatiile de ajutor au deplans expulzarile fortate, descriind dovezile pe scara larga ale acestei practici ca fiind o incalcare flagranta a dreptului international.
Mitsotakis a sustinut ca paza de coasta are dreptul de a „intercepta” ambarcatiuni care intra ilegal in apele suverane si ca, in loc de critici, tara merita lauda pentru ca a salvat „mii” de oameni pe mare.
Grecia, un magnet pentru oamenii care fug de razboi, saracie si din ce in ce mai mult de schimbarile climatice din Africa, Asia si Orientul Mijlociu, a fost martora la o scadere dramatica a cererilor de azil de cand Mitsotakis i-a succedat lui Alexis Tsipras, in urma cu patru ani.
Vineri, Mitsotakis a declarat ca numarul de sosiri ale „migrantilor ilegali” a scazut „cu mai mult de 90%”, comparativ cu apogeul crizei refugiatilor, in 2015, cand aproape un milion de refugiati sirieni au traversat de pe coasta Turciei catre insulele din Marea Egee in drum spre Europa.
Sub Mitsotakis, taberele deschise inmigratie avanposturile precum Lesbos, au fost inlocuite cu centre de acces „controlate” si inconjurate de garduri de sarma ghimpata, finantate de UE. Guvernul s-a angajat, de asemenea, sa extinda gardul de la frontiera cu Turcia. Pentru circumscriptia sa conservatoare, ambii sunt pasi bineveniti.
Dar este o imagine care nu corespunde nici cu experientele migrantilor detinuti in noile centre, nici cu povestile celor carora li s-a acordat statutul de refugiat si, conform legii grecesti, sunt nevoiti sa se descurce singuri, adesea in conditii extrem de precare. Povestile despre noile locatii care nu corespund standardelor de baza sunt raspandite.
Saptamana aceasta, au aparut informatii conform carora centrele, asemanate frecvent cu inchisorile, nu au reusit sa ofere nici macar garantii de baza pentru cei mai vulnerabili, nu in ultimul rand minorii neinsotiti.
Se estimeaza ca 86.600 de solicitanti de azil si refugiati erau rezidenti in Grecia la sfarsitul anului trecut, potrivit UNHCR. In Atena, unde sunt multi adunati, ONG-urile vorbesc despre o crestere a foametei in randul femeilor si copiilor care incearca sa supravietuiasca din ajutoare.
„Durerea acestor oameni nu poate fi ascunsa in spatele zidurilor asa-ziselor tabere model sau nu poate fi maturata sub covor, asa cum ar dori guvernul. Ceea ce am vazut este socant: femeile sunt fortate sa se prostitueze pentru a castiga cativa euro cu care sa poata cumpara alimente pentru rudele lor, familii intregi flamande si trebuind sa aleaga zilele in care vor manca, iar copiii expusi unui risc psihic si fizic din cauza lipsei de alimente adecvate, hranitoare; lucruri pe care nu ar trebui sa le vedem niciodata intr-un stat UE”, a declarat dr. Apostolos Veizis, directorul general al Intersos Hellas, o organizatie umanitara care distribuie in fiecare luna alimente pentru mii de refugiati.
