Cazul Stoianoglo. Este posibila reformarea justitiei moldovenesti cu manusi de catifea? – Opinie
In ultimele zile, opinia publica moldoveneasca clocoteste pe tema retinerii procurorului general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo.
Acesta a fost retinut si suspendat din functie in urma inceperii urmaririi penale, pe 7 capete de acuzare, de catre Procuratura Anticoruptie ca urmare a analizarii de catre Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a denuntului deputatul Partidului Actiune si Solidaritate (PAS), Lilian Carp. Potrivit art. 34 alin. (5) din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratura „Urmarirea penala impotriva Procurorului General poate fi pornita doar de catre procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor”.
Investigarea procurorului general a fost pornita sub aspectul savarsirii infractiunilor de abuz in serviciu si coruptie pasiva. In denuntul sau, acesta invoca legaturi dintre Veaceslav Platon si Alexandr Stoianoglo in spalatoria de bani, celebrul dosar al „Laundromat-ului rusesc”. Insa, principalul argument al deputatului PAS este reprezentat de faptul ca in anul 2011, Alexandr Stoianoglo, fiind presedinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, a creat parghii juridice pentru ca spalarea sumei de aproximativ 22 de miliarde de dolari sa fie facuta prin Republica Moldova. Interimatul functiei de procuror general pe perioada suspendarii din activitate a lui Alexandr Stoianoglo este ocupat de catre procurorul Dumitru Robu, care de altfel a mai ocupat interimatul acestei functii pe perioada Guvernului Sandu, in anul 2019.
Retinerea lui Stoianoglo – O noua rafuiala politica?
In opinia mea, de aceasta data nu este vorba despre un dosar politic sau cum afirma si Alexandr Stoianoglo in ultima sa aparitie, o revenire la “statul captiv”. Consider ca este absolut legitima si este de datoria politicului sarcina de construire si reformare a justitiei, este pertinent a cere institutiilor sa obtina rezultate, iar daca aceasta chestiune nu se intampla, trebuie modificata chiar si Legea Procuraturii, trebuie inlocuita chiar si o persoana atat de importanta in stat precum persoana procurorului general.
Da, este adevarat si fara indoiala ca actuala putere este interesata de inlocuirea acestuia, insa “lovitura de gratie” nu a fost data de Presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ori de Guvern, ori de Parlament. La solicitarea CSP-ului, Procuratura Anticoruptie a inceput urmarirea penala asupra procurorului general pe baza unor fapte, nu speculatii, razbunare sau comenzi politice. Cu toate ca de-a lungul anilor activitatea CSP a fost una indoielnica, vedem ca acesta in sfarsit a “reactionat” la revendicarile opiniei publice. Dar aceasta chestiune s-a datorat si recentelor modificari in componenta acestui organ reprezentativ si de autoadministrare a procurorilor. Si anume, daca inainte, acesta era constituit din 15 membri, observam ca actuala componenta a CSP este formata din 12 membri. Astfel, dupa modificarile operate de majoritatea parlamentara la Legea cu privire la Procuratura si in urma verdictului dat de Curtea Constitutionala, declarand inadmisibile sesizarile lui Alexandr Stoianoglo, din CSP au fost exclusi procurorul general, procurorul-sef al Procuraturii UTA Gagauzia si presedintele Uniunii Avocatilor din randul membrilor de drept.
De ce actuala putere nu il agreaza pe Alexandr Stoianoglo in functia de procuror general al Republicii Moldova?
Este simplu. Acesta nu a dus la bun sfarsit nici macar un dosar de rezonanta. Ba din contra, l-a lasat pe Veaceslav Platon – raiderul nr.1 in spatiul CSI sa fuga la Londra, dosarul fostului primar al Orheiului, Ilan Shor, a ramas prafuit in sertarele Procuraturii, a inchis ochii la eliberarea fostului premier al Republicii Moldova, Vlad Filat si nu a intreprins nicio actiune in dosarele fostului „stapan” al Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc si acolitilor sai Vladimir Andronachi, Andrian Candu si Constantin Botnari – cu toate ca probe pentru retinerea tuturor celor mentionati, cel mai probabil au existat din plin.
Mandatul de 7 ani al procurorului general al Republicii Moldova arata, de fapt, cat de inamovibila poate fi ocuparea acestei functii atat de importante in stat. Totusi retinerea lui Stoianoglo poate fi si o lectie pentru toti actorii din justitia moldoveneasca – si anume, daca nu renunti la practicile rusinoase din trecutul Republicii Moldova – esti pedepsit, iar coruptia si intelegerile cu sistemul mafiot care au capusat aceasta tara nu mai sunt deloc tolerate. Si aici, sa ne intrebam, nu credeti oare ca politica „tolerantei zero la coruptie” a Presedintelui, Maia Sandu, si a PAS-ului, angajament pentru care au fost alesi cu un scor atat de zdrobitor, incepe sa dea roade?
Desigur, trebuie urmarita indeaproape aplicarea corecta a legii in acest episod, pentru a nu permite abuzuri, mai ales ca acest caz seteaza un precedent periculos. In eventualitatea in care, pe viitor, parghiile politice ar fi detinute de catre decidenti politici cu interese obscure, atunci, modificarea Legii cu privire la Procuratura si evaluarea performantelor procurorului general ar putea deveni o „arma nucleara” in mainile unei puteri rau-intentionate.
Stoianoglo, un om al legii sau mai degraba un actor politic?
O chestiune este limpede ca lacrima. In ultimele sale aparitii, Stoianoglo si-a pregatit terenul pentru a intra in politica. Atunci cand a atacat partenerii de dezvoltare, pe Peter Michalko, fostul ambasador al Uniunii Europene in Republica Moldova, Presedintia, organizatiile non-guvernamentale, dar si presa independenta, a prezentat semnale clare de depasire a mai multor “linii rosii” si indirect de lansare a sa in politica. Cu siguranta, din cauza „reusitelor” sale, acesta ar avea un mult mai mare succes ca si politician, pentru ca in activitatea sa de procuror general esuat lamentabil.
Dar haideti sa aruncam o privire si la principalii sustinatori ai lui Alexandr Stoianoglo. Socialistii sunt cei mai interesati de mentinerea procurorului general in functie. Pentru ca in eventualitatea in care am avea un procuror general cu adevarat independent, acesta ar deschide mai multe dosare de rezonanta, printre altele si dosarele in care este vizat fostul Presedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.
Mai mult, socialistii au inceput atat de mult sa se ingrijoreze incat au anuntat un protest masiv duminica aceasta in sustinerea si eliberarea lui Stoianoglo. Sa nu uitam si de faptul ca dupa retinerea lui Stoianoglo, Igor Dodon a plecat imediat la Moscova, probabil pentru a-si asigura spatele si a pregati urmatoarele actiuni politice.
Un alt sustinator este Veaceslav Platon, care astfel ii multumeste procurorului general pentru faptul ca a incetat urmarirea penala asupra sa in dosarul fraudei bancare. Si aici trebuie mentionata si declaratia lui Stoianoglo in care afirma ca: „Veaceslav Platon a fost condamnat absolut ilegal in dosarul fraudei bancare”, afirmatie care ne ridica multe semne de intrebare.
De asemenea il mai sustin si oamenii din sistem ramasi inca de pe vremea lui Plahotniuc, a caror integritate este indoielnica. Acestia se impotrivesc schimbarii, deoarece constientizeaza ca ar putea raspunde in fata fara-de-legilor pe care le-au savarsit atatia ani, iar Stoianoglo, ultimul bastion al fostei puteri, ar putea fi singura persoana care i-ar putea absolvi de raspundere.
Derapaje de la respectarea statului de drept ori raul necesar in cazul Republicii Moldova?
Retinerea unui procuror general in functie este o premiera nu numai pentru Republica Moldova, dar si pentru intreg spatiul european. Astfel de cazuri rasunatoare s-au mai intamplat in istoria recenta, insa niciodata nu a fost suspendat ori urmarit penal un procuror general in functie. Avem cazul Armeniei in care in luna septembrie, Aghvan Hovsepyan, fostul procuror general al Armeniei in perioada 2004 – 2013, a fost arestat si acuzat de spalare de bani, luare de mita si furt de bunuri.
Un alt caz este acela al lui Rashid Kadyrov – procuror general al Uzbekistanului in perioada anilor 2000-2015, care a fost arestat si el pentru luare de mita, spalare de bani, totusi acolo trei procurori generali au fost inchisi in ultimii doi ani, de aceea nu putem trage o concluzie clara daca au fost sau nu dosare politice, mai ales avand in vedere si situatia politica din aceasta tara.
Urmare a exemplelor mentionate anterior si a situatiei politice din aceste doua tari, consider ca in cazul Republicii Moldova se impune o abordare mai sensibila, insa, in aceasta procedura sofisticata, ar trebui respectate cu cea mai mare diligenta principiile statului de drept.
Ar trebui sa ne dea de gandit: Este retinerea procurorului general al Republicii Moldova un rau necesar?
In loc de concluzii
Cred cu certitudine ca reformarea justitiei moldovenesti cu manusi de catifea nu este posibila, este imperios necesara aplicarea legii, dar in acelasi timp trebuie actionat rapid, dur si curajos pentru a schimba institutiile Republicii Moldova din temelie. Presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu a promis lupta anti-coruptie, iar acum vedem ca aceasta incepe sa livreze rezultatele pe care le asteapta toti cetatenii moldoveni.
Laurentiu Plesca este doctorand al Facultatii de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti.
