Cea mai veche inhumare cunoscuta din lume nu a fost facuta de Homo sapiens
Paleontologii din Africa de Sud au anuntat, luni, ca au gasit cel mai vechi mormant cunoscut din lume, care contine ramasitele unei rude indepartate a oamenilor, care avea creier mic, si care, anterior se credea ca era incapabila de a avea un comportament complex, potrivit Science Alert.
Condusi de paleoantropologul Lee Berger, cercetatorii au descoperit mai multe exemplare de Homo naledi, un hominin din epoca de piatra care se catara copaci, ingropate la aproximativ 30 de metri sub pamant intr-un sistem de pesteri din Leaganul Omenirii, un site din patrimoniul mondial UNESCO, aflat langa Johannesburg.
„Acestea sunt cele mai vechi inhumari inregistrate pana acum, mai vechi decat ale Homo sapiens cu cel putin 100.000 de ani”, au scris oamenii de stiinta intr-o serie de lucrari care nu au fost inca revizuite si care urmeaza sa fie publicate in eLife.
Descoperirile pun sub semnul intrebarii intelegerea actuala a evolutiei umane, potrivit careia dezvoltarea unui creier mai mare a permis efectuarea unor activitati complexe, „generatoare de sens”, cum ar fi ingroparea mortilor.
Cele mai vechi inmormantari descoperite anterior, gasite in Orientul Mijlociu si Africa, contineau ramasitele Homo sapiens si aveau o vechime de aproximativ 100.000 de ani.
Cele gasite in Africa de Sud de Berger, ale carui anunturi anterioare au fost controversate, si de colegii sai cercetatori, dateaza de cel putin 200.000 i.Hr.
Ele apartin si lui Homo naledi, o specie primitiva aflata la rascrucea dintre maimute si oamenii moderni, care avea creier de marimea unei portocale si aproximativ 1,5 metri inaltime.
Cu degetele de la maini si de la picioare curbate, maini care puteau apuca obiecte si picioare facute pentru mers, specia descoperita de Berger a rasturnat ideea ca drumul nostru evolutiv este o linie dreapta.
Homo naledi este numit dupa sistemul de pesteri „Steaua in crestere” unde au fost gasite primele oase in 2013.
Morminte de forma ovala au fost gasite si in timpul sapaturilor incepute in 2018. Gropile, despre care cercetatorii spun ca dovezile arata ca au fost sapate in mod deliberat si apoi umplute pentru a acoperi cadavrele, contin cel putin cinci indivizi. „Aceste descoperiri arata ca practicile funerare nu s-au limitat la Homo sapiens sau la alti hominini cu creier de dimensiuni mari”, au spus cercetatorii.
Locul de inmormantare nu este singurul semn ca Homo naledi era capabil de un comportament emotional si cognitiv complex, au adaugat ei. De asemenea au fost descoperite gravuri care formeaza forme geometrice, inclusiv o „figura care seamana cu simbolul hashtag” si pe suprafetele aparent netezite intentionat ale unei coloane din apropiere.
„Asta ar insemna nu numai ca oamenii nu sunt unici in dezvoltarea practicilor simbolice, dar este posibil nici sa nu fi inventat astfel de comportamente”, a declarat Berger pentru AFP intr-un interviu.
Este posibil ca astfel de declaratii sa deranjeze in lumea paleontologiei, unde barbatul de 57 de ani a fost acuzat anterior de lipsa de rigoare stiintifica si ca s-a grabit sa traga concluzii.
Multi au ezitat cand, in 2015, Berger, ale carui descoperiri anterioare au castigat sprijinul National Geographic, a emis pentru prima data ideea ca Homo naledi era capabil de mai mult decat a sugerat dimensiunea capului sau. „A fost prea mult pentru oamenii de stiinta sa accepte la acel moment. Credem ca totul este legat de acest creier mare. Suntem pe cale sa spunem lumii ca nu este adevarat”, a spus el.
Desi necesita analize suplimentare, descoperirile „modifica felul in care intelegem evolutia umana”, au scris cercetatorii.
„Inhumarea, crearea de semnificatii, chiar si „arta” ar putea avea o istorie mult mai complicata, dinamica si non-umana decat am crezut anterior”, a spus Agustin Fuentes, profesor de antropologie la Universitatea Princeton, coautor al studiilor.
Carol Ward, antropolog la Universitatea din Missouri, care nu este implicata in cercetare, a spus ca „aceste descoperiri, daca ar fi confirmate, ar avea o importanta considerabila”.
„Astept cu nerabdare sa aflu cum dispozitia ramasitelor exclude alte explicatii posibile decat inmormantarea intentionata si sa vad rezultatele odata ce acestea au fost verificate prin evaluarea inter pares”, a spus ea pentru AFP.
Ward a mai subliniat ca lucrarea a admis faptul ca nu poate exclude ca marcajele de pe pereti ar fi putut fi facute de homininii de mai tarziu.
