Cearta pe data Pastelui, Papahagi s-a suparat: „Inchid orice comunicare publica sau privata, nu mai raspund la mesaje sau la telefon”
Adrian Papahagi, unul dintre intelectualii apropiati de BOR, a anuntat joi ca refuza sa mai vorbeasca cu altcineva in afara de propria familie dupa ce controversa privind data de sarbatorire a Pastelui a devenit tot mai aprinsa. El a cerut zilele trecute, intr-o scrisoare trimisa BOR, ca Pastele sa fie sarbatorit in acelasi timp de ortodicsi si catolici.
„Inchid orice comunicare publica sau privata in afara de familia restransa in urmatoarea perioada. Am mult de lucru, si consider ca am spus tot ce aveam de spus pe subiectul care a devenit din banalitate de bun simt prilej de isterie. Nu mai raspund la mesaje sau la telefon. Mai trec din cand in cand pe aici ca sa sterg insultele si sa-i blochez pe cei necuviinciosi – deci nu va pierdeti timpul cu asta!”, a anuntat, joi, Papahagi.
Anterior, el s-a plans de tradarea unor apropiati.
„In momentele importante, vezi cine marturiseste pentru tine dintre cei pentru care ai marturisit, sau pe care existenta ta i-a atins macar in treacat, cine intoarce spatele, cine se leapada de tine in vazul lumii, sonor si obraznic, si cine arunca prima, a doua, a treia piatra. Cand sunt prea multe, nu mai apuci sa le vezi, si ai impresia ca toti te lapideaza. In realitate, nu e asa: majoritatea oamenilor nici nu stiu ca existi. Ce tie iti pare cataclismic, la scara mare a lucrurilor e irelevant. Pietrele sunt fire de nisip in clepsidra scurgerii noastre. Tradatorii sunt si ei niste nefericiti, rosi de ambitii si invidie. Indiferentii sunt chinuiti de propria lasitate. Iar prima piatra o arunci mereu tu asupra-ti, prin propria-ti vanitate: ea le atrage pe celelalte, pana cand declanseaza frenezia lapidarii – sportul preferat al oricaror multimi.
Daca esti crestin, stii ca a existat insa cineva de care aproape toti s-au lepadat, desi era fara de vina, si pe care de-atunci incolo il rastignesc zilnic, ceas de ceas, il sfasie si il confisca, caruia ii denatureaza cuvintele si gesturile, ii privatizeaza chiar invierea si lumina. Ca el a trecut prin umilinta ta, amplificata la nesfarsit. Ca nu l-au umilit semeni de-ai sai, ci creaturile sale, si ca nu a fost o intamplare, ci singur s-a oferit poftei lor de sange, urii, neintelegerii, lasitatii, necredintei lor – insa nu pentru a le alimenta, ci ca sa le stinga si sa transforme sangele sacrificial in vin euharistic, iar vinul in sangele vietii, ocara in slava, minciuna in adevar, moartea in viata.
Hristos a inviat! Nu doar pentru unii, nu doar pentru paznicii focului, nu doar pentru cei cu eticheta corecta, ci pentru toti cei batjocoriti din cauza lui, pentru toti cei care se aduna, doi, trei, in numele lui, in biserici, in pesteri, in chilii, in pustie, sau oriunde sub cupola boltei instelate”, a scris Papahagi, tot joi.
Adrian Papahagi a anuntat, marti, ca nu mai are ce sa vorbeasca cu Mihai Neamtu dupa ce acesta a postat un text in care ironizeaza demersul lui Papahagi ca enoriasii ortodocsi si catolici sa sarbatoreasca Pastele in acceasi zi. Si purtatorul de cuvant al BOR, Vasile Banescu, a mentionat ca nu mai vrea sa fie prieten cu Neamtu.
„M-a intristat postarea ta, nedreapta si neprieteneasca. Din nefericire, prin aceasta, ai ales sa pui capat prieteniei noastre. De-acum, fiecare pe drumul sau. Toate cele bune!”, a scris Papahagi pe pagina lui Neamtu.
Iata postarea ironica a lui Neamtu, care a starnit supararea lui Papahagi:
„Istoricii vor consemna si posteritatea se va cutremura. In 23 aprilie 2023, pasind pe urmele pe urmele Sfantului Gheorghe in lupta cu balaurul, Ortodoxia romaneasca a biruit. Am invins toate fricile si toate barierele psihologice care ne tineau inapoiati. Am triumfat in lupta cu pacatul. Am infruntat curajosi fiara.
Statisticile ne spun c-am convins poporul de gravitatea hotiei, de inselarea betiei, de minciuna curviei si sminteala avortului. Avem destule cateheze-n bisericile parohiale si am eliminat pornografia din scoli.
Nu se mai injura pe strada si la televizor, am stopat flagelul divorturilor, ne ocupam cu zel filantropic de vaduvele insingurate, avem licee crestine de top, suntem campioni la homeschooling si am cladit numeroase gimnazii confesionale.
Facem misiune ortodoxa-n lumea a treia, ne laudam cu o viguroasa miscare pro-vita, am iesit din iarna demografica si nici criza vocatiilor sacerdotale nu ne atinge. Stam chiar bine si stam cu frica-n fata Domnului.
Am restaurat frescele bizantine ale vechilor biserici domnesti aflate-n paragina iar invatamantul teologic merge struna.
Avem politicieni crestin-democrati care, la Bucuresti sau Bruxelles, slujesc interesul national.
Sunt o duzina de fundatii private care ofera burse elevilor saraci. Producem pentru copiii prescolari carti colorate despre eroii credintei si desene animate cu „Sfintii Inchisorilor”…
Alergam serafic pe pajistile duhovnicesti ale Ortodoxiei alpine, urcam zilnic treptele virtutilor predicate de sfantul Ioan Scararul iar simonia si curvia au disparut din mediul artistic, politic, intelectual sau bisericesc.
Romanii citesc Biblia sub povata luminoasa a carturarilor evlaviosi, bisericile marilor orase debordeaza de tineri, viata euharistica a comunitatilor locale e sanatoasa si chiar infloritoare.
Si pentru ca fondul teologic al problemei s-a rezolvat, ne putem ocupa de formele astronomice. Nu lipsesc expertii. Ii gasiti la Digi24 sau prin factiunile USR.
Daca vom intampina dificultati, BOR poate convoca niste redactii de reviste literare si lotul de olimpici la matematica.
Chestiunea zilei? Eliminarea nationalismului (si a pericolului neo-legionar) prin schimbarea datei pascale! A sosit momentul sa aratam ca suntem europeni, nu asiatici (ca Pavel din Tars) sau africani (precum Atanasie al Alexandriei).
Stim acum si metoda de trezire spirituala a romanilor: petitia online.
Crestinii din primele secole strangeau bani pentru cei nevoiasi. Noi strangem semnaturi, stiind ca asa, iar nu altfel, se revarsa-n sufletele noastre pacea lui Hristos si ravna sfintilor.
Viata noastra religioasa a capatat, in sfarsit, un sens istoric vertical, o directie culturala mantuitoare!
Ostoiti de post si rugaciune, spovediti si impartasiti duminical, impacati cu semenii pe care i-am tulburat, vindecati de narcisism si pocaiti de fariseism, lepadati de orice patima lumeasca, aflati pe intangibile piscuri ale contemplatiei isihaste, vazatori cu Duhul si hristofori in trup, acum putem da marea batalie pentru sincronismului neo-lovinescian al Ortodoxiei valahe care trebuia, cumva, candva, sa intre-n rand cu lumea.
E adevarat: am aderat la UE si NATO, insa stiam ca nu ne-am integrat cu adevarat.
Ce ne lipsea? Pastele sarbatorit dupa calendarul gregorian. Si cum ne-a venit ideea? Asa cum ne-a spus Caragiale.
„Omul, bunioara, de par egzamplu, dintr-un nu-stiu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intra la o idee; a intrat la o idee? fandacsia e gata; ei! si dupa aia din fandacsie cade in ipohondrie. Pe urma, fireste, si nimica misca.“
Asa cum va spuneam la inceputul acestei cronici modeste, Ortodoxia romaneasca a triumfat. Cand? In 23 aprilie 2023, de ziua Sfantului Gheorghe. Cu fandacsia pe fandacsie calcand”.
Scriitorul Teodor Baconschi si profesorul Adrian Papahagi au adresat o scrisoare deschisa Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si Adunarii Nationale Bisericesti in care solicita BOR „sa se implice cu energie si convingere in dialogul panortodox si interconfesional” pe tema celebrarii Invierii Domnului la aceeasi data.
Intr-o petitie online, semnata pana acum de peste 1.100 de persoane, initiatorii precizeaza ca „Primul Sinod Ecumenic, reunit la Niceea in anul 325, una din pietrele de temelie ale Ortodoxiei, a stabilit ca Biserica Lui Hristos, una, universala si apostolica, sa celebreze Invierea Domnului intr-o zi de duminica, aceeasi pentru toti. Din epoca domniei lui Carol cel Mare in Apusul Europei pana in secolul al XVI-lea, asadar si dupa regretabila schisma, crestinatatea s-a invrednicit sa celebreze Pastele, an de an, impreuna”.
„Din nefericire, probleme astronomice, complicatii computistice si reasezari de calendare civile si ecleziastice, pe care nu le detaliem aici, au facut ca astazi crestinatatea sa nu mai sarbatoreasca in aceeasi zi Invierea Domnului. Atat lumea apuseana, cat si cea rasariteana s-au incurcat in calcule, gresite sau incoerente si de o parte, si de alta.
Decalaje de calendar exista intre Orientul ortodox si Occidentul catolic sau protestant, si chiar in interiorul lumii ortodoxe, astfel ca Bisericile ortodoxe din Rusia si Serbia, de pilda, sarbatoresc chiar si Nasterea Domnului in alt moment decat majoritatea crestinilor, dupa calendarul iulian neindreptat (stabilit de Iulius Caesar inainte de Nasterea Domnului). (…) Constiinta nevoii de a unifica data la care sarbatorim Invierea Domnului a existat mereu in interiorul Ortodoxiei. (…) Din nefericire, concordia nu a durat, iar astazi Bisericile Ortodoxe autocefale functioneaza dupa calendare diferite”, arata initiatorii petitiei.
Ei spun ca „dificultatea de a sincroniza calendarul se poate face doar prin dialog interconfesional si intraortodox”.
„Din fericire, celebrarea Pastelui la date diferite nu ridica probleme dogmatice, fiindca toti crestinii marturisesc identic Invierea Domnului; din nefericire, ea afecteaza insa viata oamenilor si creeaza dezbinare sau probleme. Ca laici, nu putem fi indiferenti la aceste aspecte. In zonele multietnice din Romania, calendarele scolare si zilele libere legale sunt bulversate. Numeroase familii mixte (in care sotii au confesiuni diferite), milioane de romani ortodocsi traitori in tari de traditie catolica si protestanta, numerosi cetateni romani de confesiuni diferite nu pot sa sarbatoreasca impreuna, in aceeasi duminica, Invierea Mantuitorului, din cauza ca, de sute de ani, Bisericile nu s-au invrednicit sa se puna de acord, perpetuand acest decalaj nejustificat”, subliniaza Baconschi si Papahagi.
Cei doi precizeaza ca, „celebrand laolalta Invierea Domnului, am face un pas important spre mult mai complicata reintregire a Bisericii Lui Hristos, care comporta probleme dogmatice dificile”.
„Frumos ar fi sa sarbatorim Invierea Domnului impreuna, ortodocsi, catolici si protestanti, macar incepand din 2025, cand se vor implini 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea. Suntem constienti ca exista in prezent eforturi reale, la nivelul Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, al altor Patriarhii ortodoxe, si al Bisericii Romano-Catolice, pentru a unifica data sarbatorii pascale. Atingerea acestui obiectiv ar dobandi si un impact pastoral si misionar coerent, intr-o lume crestina aflata sub presiunea deseori agresiva a secularismului. (…) Stim ca problema pascaliei nu poate fi rezolvata doar prin vointa unilaterala a Bisericii Ortodoxe Romane, desi aceasta este traditional deschisa spre dialog. Va solicitam insa ca Biserica Ortodoxa Romana sa se implice cu energie si convingere in dialogul panortodox si interconfesional pe aceasta tema, spre a convinge si Bisericile Ortodoxe surori sa adopte duhul unitatii si sa sprijine initiativele Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol”, afirma initiatorii.
Printre cei care au mai semnat petitia online se numara scriitoarea Ana Blandiana (presedinta Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei), profesorul Andrei Plesu (presedintele Fundatiei New Europe), profesorul Daniel David (rectorul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj), scriitoarea Monica Pillat, criticul literar Alex Stefanescu, profesorul Radu Carp, cercetatoarea Daniela Dumbrava (Institutul de Istoria Religiilor al Academiei Romane).
