China s-a bucurat de rolul de „fabrica a lumii” pentru mult timp, dar dominatia sa ar putea sa se apropie de sfarsit. Una dintre alternative a devenit Europa de Est unde, in unele tari, salariile sunt mai mici decat in China
Pe fondul unei presiuni din ce in ce mai mari asupra costurilor, precum si al adoptarii de catre presedintele Xi Jinping a unei pozitii mai ostile fata de Occident, managerii corporatiilor sunt din ce in ce mai dornici sa isi scurteze lanturile de aprovizionare si anunta ca parasesc China, relateaza The Telegraph.
Un sondaj al Camerei de Comert Americane din august a aratat ca 40 % dintre companiile americane redirectioneaza deja investitiile destinate Chinei catre alte tari sau planuiesc sa faca acest lucru.
SUA nu sunt singurele care se indeparteaza de China. Presedintele unui producator japonez de cipuri a declarat ca exportul din China pur si simplu „nu mai este viabil”.
Deja, companii uriase precum Apple, Dell, Microsoft si Nike au anuntat ca intentioneaza sa isi mute productia in tari precum Mexic, Vietnam, India si Thailanda.
Aceasta tendinta aduce insa productia si in Europa.
Companiile din domeniul imobiliar industrial din Europa Centrala si de Est (ECE), care acopera Republica Ceha, Slovacia, Romania, Ungaria, Polonia, Serbia si Bulgaria, sunt in plina expansiune.
In primele sase luni ale acestui an, dezvoltatorii au pus in functiune 3,8 milioane de metri patrati de spatii industriale in ECE, potrivit consultantilor imobiliari Cushman & Wakefield.
De la an la an, oferta din regiune a crescut cu 16 procente, in timp ce alte 5 milioane de metri patrati de spatii industriale si de depozitare sunt deja in constructie.
La inceputul acestui an, CTP, cel mai mare dezvoltator industrial cotat la bursa din Europa, a anuntat ca intentioneaza sa investeasca 300 de milioane de euro in portofoliul sau de depozite din Polonia. Numai in 2023, acesta isi va mari suprafata cu 600.000 de metri patrati, mai mult decat triplandu-si dimensiunea.
Producatorul taiwanez de produse electronice Inventec a inchiriat 52.000 de metri patrati de spatii de productie in Republica Ceha pentru a reduce riscurile in lantul de aprovizionare global.
„Companiile occidentale spun sa muta productia foarte aproape de casa”, spune Tomas Dvorak, economist senior la Oxford Economics. „Dar este inca doar inceputul. In doi sau trei ani afacerile vor decola cu adevarat. Ar putea fi o adevarata transformare. In intreaga regiune, probabil ca vorbim de milioane de locuri de munca”, a mai spus el.
Investitiile straine directe (ISD) in industria prelucratoare din ECE sunt in continua crestere. In urma cu sase ani, in Ungaria, investitiile straine directe in industria prelucratoare reprezentau 2,03% din PIB. Pana in 2022, aceasta valoare a crescut la 3,65 %, potrivit Oxford Economics.
„Angajam acum oameni care sa ne reprezinte in Taiwan si in China continentala”, spune Bert Hesselink, directorul de relatii cu clientii al CTP. „Atmosfera este expansionista. Multe companii iau decizii cu privire la locul unde vor produce urmatorul lor produs. Lanturile de aprovizionare globale sunt practic decupate in lanturi de aprovizionare locale”, a mai spus el.
„Cea mai puternica cerere vine din partea companiilor de electronice si de vehicule electrice (EV)”, spune Hesselink.
Ungaria este deja al doilea mare producator european de baterii pentru VE.
Audi si-a consolidat linia de productie de VE din Ungaria, in timp ce divizia de baterii a Samsung infiinteaza o noua unitate de productie in aceasta tara.
Anul trecut, Volvo a anuntat o investitie de 1,2 miliarde de euro intr-o noua fabrica de vehicule electrice in Kosice, Slovacia.
„Companiile chineze investesc masiv in extinderea lanturilor de aprovizionare a vehiculelor electrice in Europa”, spune Hesselink, care adauga ca producatorul chinez de baterii CATL construieste o fabrica de productie de 7,6 miliarde de dolari in Ungaria, iar producatorii auto Nio si BYD exploreaza, de asemenea, Europa Centrala si de Est.
Companiile doresc sa isi diminueze riscul lanturilor de aprovizionare, spune Hesselink, nu numai in ceea ce priveste riscurile politice tot mai mari de a opera in China, ci si expunerea la evenimente neasteptate, cum ar fi blocarea canalului Suez de catre nava de containere Evergreen in 2021 – care a blocat 400 de milioane de dolari pe ora in comertul global timp de sase zile.
„Ceea ce devine din ce in ce mai important este decarbonizarea lanturilor de aprovizionare”, spune Hesselink.
Este posibil ca producatorii de aici sa nu mai fie nevoiti sa transporte bunuri la mare distanta, adauga el, pe masura ce cererea de consum creste rapid in Europa de Est in urmatorii ani.
In acelasi timp, China se elimina singura de pe piata. „Motivul pentru care au fost mutate o multime de proiecte, in special in Orientul Indepartat, a fost in primul rand costul”, spune Bruer.
Salariile din industria prelucratoare din China au crescut cu nu mai putin de 480 de procente intre 2005 si 2021. In UE, in aceeasi perioada, cresterea a fost de doar 48%.
In unele tari din Europa Centrala si de Est, salariile sunt de fapt mai mici decat in China. In 2021, salariile medii orare din industria prelucratoare din Serbia si Bulgaria erau de 5,6 si, respectiv, 5 euro pe ora, in timp ce echivalentul mediu in China era de 6,1 euro.
In ceea ce priveste concurenta din partea tarilor din Asia de sud-est, Dvorak spune ca Europa de Est este cu mult in fata in ceea ce priveste „drepturile de proprietate intelectuala si un mediu de afaceri stabil”.
Dvorak adauga ca fiecare tara ofera o serie de subventii in numerar si scutiri de taxe pentru producatori si investitori.
Toate acestea contribuie la cresterea interesului in intreaga Europa de Est.
„Este vorba de prietenia cu mediul de afaceri si de rentabilitate”, spune Hesselink.
