Ciordache continua sa dicteze in Comisiile Juridice ale Parlamentului. Ana Birchall: „Gasca Iordache-Savonea a respins desfiintarea Sectiei Speciale”

politica

Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a dat aviz negativ proiectului de lege privind desfiintarea Sectiei Speciale, anunta deputatul Ana Birchall, fost ministru al Justitiei.

„Inteleg ca pentru initiativa legislativa de desfiintare a Sectiei Speciale (SIIJ), Comisia Juridica din Camera Deputatilor a dat raport de respingere. Cu alte cuvinte gasca Iordache, Savonea si toti sustinatorii aceste Sectii doresc mentinerea Sectiei ‘Nufarul’ care, in aceasta forma, s-a dovedit a fi toxica pentru sistemul judiciar si pentru ceea ce inseamna justitia in Romania.

Raportul lor de activitate pe anul 2019 este mai mult decat graitor: din 417 dosare 415 sunt clasate! Sper sa se inceteze cu manipularea cum ca fara aceasta Sectie magistratii certati cu legea scapa! Asa cum am mai spus, aceasta Sectie a fost mosita de Iordache, Savonea si gasca, pentru alte motive decat pentru a asigura respectarea legii si a domniei legii sau pentru ca cei certati cu legea, indiferent cum ii cheama, sa raspunda!

Daca va uitati pe statistica anului trecut o sa observati ca numarul magistratilor anchetati de SIIJ este de 3! Da exact, 3 dintre care 1 achitat de instanta! Sper totusi ca votul din plen sa fie pentru adoptare”, a scris Birchall pe Facebook.

Raluca Pruna, un alt fost ministru al Justitiei, a cerut si ea, saptamana trecuta, desfiintarea Sectiei Speciale, despre care spune ca este in realitate un „brat armat al politicului impotriva magistratilor”.

Intrebata, in cadrul unui interviu pentru spotmedia.ro, daca este necesara desfiintarea Sectiei Speciale, Pruna a confirmat.

„Categoric da. Si nu pentru ca asa vrea societatea civila si opozitia, ci pentru toate motivele indicate de cea mai mare parte a magistraturii din Romania si confirmate de partenerii strategici ai Romaniei, Consiliul Europei prin Grupul de state impotriva Coruptiei (GRECO) si prin Comisia pentru Democratiei prin Lege (Comisia de la Venetia), precum si Comisia Europeana prin rapoartele din cadrul mecanismului de cooperare si verificare.

Trebuie retinut faptul fundamental ca Sectia a fost gandita ca brat armat al politicului impotriva magistratilor. Modul in care a aparut aceasta sectie, modul de organizare de tip stat in stat in cadrul Parchetului General, modul in care conducerea Sectiei s-a remarcat prin haituirea unui magistrat aflat intr-o procedura de numire intr-o inalta functie europeana, si activitatea insasi a Sectiei asa cum e descrisa in raportul sau de activitate – toate acestea indica nimic altceva decat ca Sectia a fost gandita ca un instrument de presiune, care nu isi are locul intr-un stat de drept.

Sectia – asa cum este astazi reglementata – are o putere discretionara de retinere a cauzelor si o competenta care este atrasa de orice plangere facuta impotriva unui magistrat, chiar si cand magistratul in cauza este accesoriu cauzei. De exemplu, daca sunt om politic si sunt parte intr-o cercetare penala, pot face o plangere impotriva unui procuror care nu imi convine (carui om politic ii convine un procuror incomod?!) si Sectia devine competenta, daca asa decide conducerea ei, sa retina cauza.

Trivial vorbind, Sectia este un instrument foarte necesar celor ‘mai egali decat ceilalti’ in democratia noastra inca originala. Acest lucru nu este necesar intr-un stat de drept, ci pur si simplu daunator si discriminatoriu in sensul favorizarii unor oameni politici sau a unor dosare care pot avea rezonanta politica (cei care isi amintesc guvernarea PSD din anii 2000-2004 inteleg exact ce vreau sa spun). Sectia este, in opinia mea, incarnarea juridica a unui regim special pentru anumiti potentati politic sau apropiati politicului prin care magistratii incomozi pot fi redusi la tacere.

Ca sa fie limpede pentru toata lumea: Magistratii puteau fi investigati si inainte de infiintarea acestei sectii speciale, nu era nevoie de ea.

Magistratii pot fi investigati in Romania la fel ca in alte state, nu de Sectii Speciale unice (nu mai exista sectii similare pentru nicio profesie), ci de structuri de parchete care sunt deja asezate in Romania dupa calitatea persoanei. Ca si in cazul avocatilor, notarilor, membrilor guvernului si ai Parlamentului.

Poate ca o reforma a sistemului judiciar se uita si la aceste competente dupa calitatea persoanei, indiferent de fapta savarsita, care nu are de a face cu exercitarea profesiei, functiei sau mandatului respectiv.

De exemplu, o hartuire sexuala facuta de un primar impotriva propriei secretare nu trebuie neaparat investigata intr-un grad de jurisdictie inalt”, a subliniat Pruna.

Mai mult despre: , ,

Comentarii: