Clima: 2023, cea mai fierbinte perioada „din ultimii 100.000 de ani”
Lumea se apropie inexorabil de pragul de +1,5°C de incalzire globala stabilit prin Acordul de la Paris, a estimat marti programul european Copernicus, relateaza Le Figaro.
Observatorii nu s-au pronuntat la sfarsitul anului, dar acum este cert: 2023 a fost intr-adevar cel mai cald an inregistrat din 1850 incoace. Ba chiar depaseste „in mare masura” 2016, recordul precedent, a confirmat marti programul european Copernicus privind schimbarile climatice (C3S).
Aceasta incalzire este direct legata de cresterea concentratiei de gaze cu efect de sera in atmosfera (cea a dioxidului de carbon ajungand, de exemplu, la 419 parti pe milion (ppm) in 2023, adica cu 2,4 ppm mai mult decat in 2022). Si ea a fost intarita anul trecut si de variatiile climatice naturale, cum ar fi fenomenul El Nino, o anomalie meteorologica in apele ecuatoriale ale Pacificului care tinde sa mareasca temperatura globala.
Cu luni intregi de seceta in Africa si incendii de padure devastatoare in Europa si Canada, „2023 a fost un an exceptional in care recordurile climatice au cazut ca piesele de domino”, a afirmat Samantha Burgess, director adjunct al C3S, intr-un comunicat de presa. Nu numai ca 2023 este cel mai cald an inregistrat vreodata, dar este si primul an in care fiecare zi depaseste cu mai mult de 1°C temperatura preindustriala. Ea adauga chiar ca temperaturile din 2023 „sunt susceptibile sa le depaseasca pe cele din orice perioada din cel putin ultimii 100.000 de ani”.
Pe parcursul intregului an, temperatura medie globala a ajuns la 14,98°C, adica cu 0,17°C mai mare decat in 2016 si cu 1,48°C mai mare decat media din perioada preindustriala (1850-1900). Prin urmare, anul 2023 s-a apropiat de limita de 1,5°C stabilita prin Acordul de la Paris, care vizeaza limitarea incalzirii globale si a impactului acesteia.
Mai mult, „este probabil ca pe parcursul perioadei de 12 luni care se va incheia in ianuarie sau februarie 2024, sa depasim nivelul preindustrial cu 1,5°C”, noteaza Copernicus, care analizeaza miliarde de masuratori efectuate de sateliti, dar si de nave, avioane sau statii meteorologice din intreaga lume. Expertii sai subliniaza insa ca „acest lucru nu inseamna ca am depasit limitele stabilite prin acordul de la Paris, deoarece acestea se refera la perioade de cel putin 20 de ani in care aceasta anomalie medie de temperatura ar fi depasita”. Cu toate acestea, „acest lucru creeaza un precedent dezastruos”, mai spun expertii. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca doua zile din noiembrie au fost, pentru prima data, cu mai mult de 2°C mai calde decat media preindustriala.
2024, si mai cald?
In Franta, ca si in Europa, 2023 s-a clasat pe locul al doilea in topul celor mai fierbinti ani, potrivit Meteo France. „Cu o temperatura medie de 14,4°C”, acesta este foarte aproape de recordul din 2022, cu doar 0,1°C mai putin.
Oceanele, care absorb 90% din excesul de caldura din sistemul Pamantului cauzat de activitatea umana, nu au fost nici ele scutite anul trecut: temperaturile medii de la suprafata marii „au ramas in mod durabil si exceptional de ridicate, atingand niveluri record pentru perioada aprilie-decembrie a anului”, potrivit datelor europene. Un record istoric pentru oceane, de 20,96°C, a fost atins pe 30 iulie 2023, precedentul datand din martie 2016. Aceasta incalzire a dat nastere la valuri de caldura marina in intreaga lume.
La poli, care se incalzesc mult mai rapid decat restul globului, aceeasi constatare: gheata de mare din Antarctica a atins minime record pe parcursul a 8 luni, iar intinderea sa a atins cel mai scazut nivel (zilnic si lunar) in februarie 2023. In Nord, vara trecuta a fost cea mai calda inregistrata vreodata in Arctica, cu o temperatura medie de 6,4°C, potrivit datelor recente ale Agentiei americane pentru atmosfera si oceane (NOAA).
