Concluzii dupa alegerile locale din Moldova: Partidul Maiei Sandu se situeaza in fruntea clasamentului in majoritatea consiliilor raionale
Partidul pro-european aflat la guvernare in Republica Moldova, Actiune si Solidaritate (PAS), se situeaza in fruntea clasamentului in majoritatea consiliilor raionale, conform procentului acumulat in alegerile locale desfasurate duminica – peste 40% din voturile exprimate. Este vorba de 19 raioane, din centrul si sudul tarii. Totusi, PAS nu a reusit sa castige primariile din orasele mari la acest scrutin, despre care observatorii au spus ca a fost marcat de ingerinte straine si de excluderea unui partid pro-rus.
Conform datelor comunicate de Comisia Electorala Centrala (CEC), cei 1 086 de consilieri raionali si municipali alesi la 5 noiembrie 2023 reprezinta 21 de formatiuni politice si 16 candidati independenti. Cele mai multe mandate le-a obtinut Partidul Actiune si Solidaritate (357) si Partidul Socialistilor din Republica Moldova (256), urmate de alte formatiuni politice.
Din 34 de consilii raionale si municipale, in sapte va exista o majoritate absoluta formata de o singura formatiune politica. Partidul Actiune si Solidaritate va detine majoritatea in patru consilii locale (Calarasi, Criuleni, Ialoveni si Straseni), Partidul Socialistilor din Republica Moldova – in trei (Briceni, Donduseni si Ocnita), arata o analiza publicata de Agerpres.
Consiliul municipal Chisinau ales dupa scrutinul din 5 noiembrie va fi reprezentat de sapte formatiuni politice: Partidul Actiune si Solidaritate (PAS), Partidul Comunistilor, Partidul Socialistilor, Platforma Demnitate si Adevar, Miscarea Alternativa Nationala, Partidul „Renastere”. Printre consilierii municipali ai capitalei se numara fostul presedinte Igor Dodon.
In ceea ce priveste rezultatele pentru Primaria capitalei Chisinau, candidatul Miscarii Alternativa Nationala, actualul primar general al Chisinaului, Ion Ceban, a fost reales din primul tur pentru al doilea mandat, cu 50,62% din voturi.
Comisia Electorala Centrala a informat ca la alegerile locale au participat circa 1.500.000 de votanti, ceea ce reprezinta peste 41,4% din numarul total de alegatori inscrisi in listele electorale. Dintre acestia, 55,36% au fost femei si 44,64% au fost barbati. Persoanele intre 56 si 75 de ani au reprezentat categoriile de varsta cu cea mai mare prezenta de vot (aproximativ 60%). In schimb, doar 26 la suta dintre tinerii cu drept de vot au participat la scrutin. Cei aproximativ 70.000 de tineri care au votat reprezinta peste 9 la suta din electoratul de toate varstele din Republica Moldova, potrivit datelor CEC.
La 19 noiembrie 2023 va fi organizat turul doi de scrutin in 265 de localitati unde niciunul dintre candidatii la functia de primar nu a acumulat majoritatea simpla a voturilor necesare pentru a fi declarat ales. Totodata, in opt circumscriptii cu o prezenta la urne sub pragul de validare vor fi organizate alegeri repetate, iar in alte doua, unde nu au avut loc alegeri pentru functia de primar, alegeri partiale. In restul 623 de localitati primarul a fost ales din primul tur cu peste jumatate din voturile valabil exprimate.
Scrutinul, desfasurat sub semnul unor acuzatii de interferenta straina
Alegerile de duminica pentru desemnarea a 12.000 de oficiali locali, inclusiv a primarului capitalei Chisinau, au fost considerate un test al cursului pro-european al presedintei tarii, Maia Sandu, si au avut loc intr-un context de acuzatii de interferenta rusa. Moscova neaga ca ar fi intervenit in alegeri.
In perioada premergatoare votului, autoritatile moldovene au acuzat Rusia ca a „cumparat” voturi prin directionarea a 5 milioane de dolari catre „grupuri criminale” conduse de omul de afaceri fugar Ilan Sor, care a fost condamnat in contumacie pentru implicare in fraude bancare in Moldova. Invocand ratiuni de securitate nationala, autoritatile de la Chisinau au interzis participarea in alegeri a partidului „Sansa”, formatiune legata de oligarhul fugar pro-rus Ilan Sor.
Astfel, cu doua zile inaintea scrutinului, Comisia pentru Situatii Exceptionale a Republicii Moldova a dispus anularea inregistrarii tuturor candidatilor Partidului politic „Sansa”. Decizia a fost luata in contextul raportului prezentat de Serviciul de Informatii si Securitate privind implicarea Federatiei Ruse in alegerile locale prin finantarea grupului criminal condus de Ilan Sor.
Birouri electorale ale sectiilor de votare au aplicat stampila cu mentiunea „Retras” in toate buletinele de vot, in dreptul tuturor concurentilor electorali desemnati de Partidul „Sansa”. Ca urmare, in satele Chioselia Rusa si Cotovscoe din UTA Gagauzia nu au avut loc alegeri pentru functia de primar, iar in comuna Cealic, raionul Taraclia, alegatorii nu au participat la alegerea consiliului local.
OSCE remarca interferentele straine, dar critica si restrictiile impuse de autoritati
Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) a estimat luni ca alegerile locale desfasurate in Republica Moldova au fost organizate eficient, dar interferentele externe si restrictiile impuse de guvern, precum excluderea din cursa a unui partid de opozitie sau interzicerea unor surse media, au avut un impact negativ asupra scrutinului, potrivit raportului preliminar al misiunii de observatori internationali.
”Schimbari legislative efectuate in octombrie care au impiedicat candidatii unui partid dizolvat mai devreme in cursul anului (partidul „Sor”, n.red.) sa candideze in alegeri raman discutabile, mai ales in cazul candidatilor suspectati, dar nu judecati si condamnati pentru vreo infractiune. Cu mai putin de 48 de ore inaintea deschiderii sectiilor de vot, o interdictie generala a fost impusa tuturor celor 8.605 candidati nominalizati de un partid (partidul „Sansa”, n.red.), contrar angajamentelor asumate de toate statele OSCE si altor standarde internationale pentru alegeri democratice”, semnaleaza raportul OSCE. Pe de alta parte, „in general, afluxul de fonduri straine si ilicite si stimulentele monetare folosite pentru a influenta optiunea votantilor au distorsionat campania”, se arata in acelasi document.
De asemenea, „restrictiile fata de libertatea de exprimare nu par a fi proportionale cu incalcarile comise, conform normelor internationale privind drepturile omului”, se mai spune in raport, cu referire la suspendarea mai multor institutii media din cauza preocuparilor legate de securitatea nationala, dezinformare si presupus control al posturilor de catre persoane sau companii aflate sub sanctiuni internationale, ”desi organismul national al audiovizualului nu a constatat ca posturile (respective) ar fi raspandit dezinformari”.
Presedintele Delegatiei la Comisia parlamentara de asociere UE-Moldova: UE trebuie sa sprijine in continuare autoritatile proeuropene de la Chisinau
Uniunea Europeana trebuie sa sprijine in continuare autoritatile proeuropene de la Chisinau, atat financiar, cat si tehnic, si sa le ofere cetatenilor din Republica Moldova o perspectiva europeana clara prin inceperea negocierilor de aderare la UE, a declarat luni, pentru AGERPRES, presedintele Delegatiei la Comisia parlamentara de asociere UE-Moldova, eurodeputatul Siegfried Muresan, referitor la rezultatele alegerilor locale desfasurate duminica in Republica Moldova.
”Cu cat oamenii vor vedea mai clar ca Uniunea Europeana este decisa sa ajute pe termen lung Republica Moldova, ca este deschisa calea spre aderare, cu atat capacitatea Rusiei de a manipula oamenii si a influenta deciziile de la Chisinau va continua sa scada”, a afirmat care este si vicepresedinte al grupului europarlamentar al Partidului Popular European (PPE). In opinia sa, Rusia ramane o amenintare la adresa securitatii Republicii Moldova, iar faptul ca oligarhii sprijiniti de Federatia Rusa au incercat din nou sa destabilizeze situatia din tara cu ocazia alegerilor locale reprezinta un motiv in plus pentru a spori sprijinul european pentru Republica Moldova. ”Acest lucru este in interesul fundamental al Uniunii Europene fiindca siguranta noastra, in interiorul UE, depinde si de cat de sigura si stabila va fi Moldova in urmatorii ani”, a spus Muresan,
De altfel, Uniunea Europeana a crescut, in ultimii ani, sprijinul pe care il ofera Republicii Moldova in domeniul securitatii. Exemple mentionate in acest sens de eurodeputatul roman sunt crearea unei misiuni civile de parteneriat a UE la Chisinau care sprijina activ Republica Moldova in domeniul securitatii si adoptarea unui regim de sanctionare a oligarhilor care incearca sa destabilizeze Republica Moldova.
