Date reci arata ca Dacian Ciolos chiar are sanse sa devina premier. Si daca Iohannis a avut acest scop de la bun inceput?
Si daca asta s-a urmarit de la bun inceput? Daca toata asa zisa „nebunie” a lui Klaus Iohannis din ultimele luni sa fi fost de fapt o strategie minutioasa pentru a instala un guvern cu adevarat capabil sa produca reformarea in profunzime a statului si sa gestioneze corect uriasele fonduri venite prin PNRR?
Anuntul lui Iohannis privind desemnarea lui Dacian Ciolos pentru functia de premier a declansat o furtuna de scenarii. „Cacealma”, striga fostul lider al PNL, Ludovic Orban. „Guvernul zero”, isi aduce aminte Ciolacu, repetand sloganul Regimului Dragnea la adresa guvernului tehnocrat, desi el insusi cere acum un „guvern de specialisti”. Toata lumea spune ca Ciolos are zero sanse sa ajunga la premier si lucrurile chiar asa par, intr-adevar. In afara de USR, toate celelalte partide il resping pe Ciolos si arunca in carca lui Iohannis gramezi de teorii conspirationiste.
Cand o situatie pare foarte incurcata, o solutie pentru a gasi un capat al firului este de a aplica un vechi principiu: cea mai simpla explicatie este si cea adevarata (Briciul lui Occam), in cazul de fata fiind faptul ca Iohannis chiar il doreste ca premier pe Dacian Ciolos.
Deciziile si actiunile lui Iohannis din ultimele luni au starnit stupefactie nu numai la varful PNL ci si printre sustinatorii si votantii sai fideli. „In ultimele trei luni, eu personal nu il recunosc pe Klaus Iohannis”, spunea Orban saptamana trecuta. Iohannis s-a implicat abrupt in alegerile interne din PNL si l-a impus pe Florin Citu il fruntea partidului. De ce a facut acest lucru? S-a spus ca doreste sa se asigure ca va putea reveni la sefia PNL dupa ce ii expira mandatul, insa aceasta este o miza mica, total insignifianta pentru seful statului.
Miza reala, cea mai importanta miza a presedintului, este de a lasa in urma sa o Romanie radical transformata. Miza sa este de a face istorie, de a fi o borna distincta in parcursul istoric al Romaniei asa cum a fost Regele Carol, de exemplu. Totul din atitudinea presedintelui indica acest lucru. Iar transformarea unei tari profund conservatoare precum Romania necesita actiuni si decizii foarte dure care nu se pot lua cu un PNL care nu difera mult de PSD. Cu partide clientelare si populiste la guvernare, Romania nu va iesi din noroaie inca 100 de ani de acum incolo.
Romania are nevoie urgenta de o reforma radicala si in profunzime a institutiilor de stat. Curatenie totala si generala, s-a ajuns ca putregaiul sinecurilor, pilelor, relatiilor, clientilor politici, al contractelor preferentiale si supra-evaluate sa afecteze coloana vertebrala, maduva, statului roman. Institutiile guvernamentale sunt suprasaaturate de analfabeti functional sau analfabeti pur si simplu, dupa cum constata recent un fost secretar de stat („Amestec letal de prostie si rea intentie. Corectam greseli gramaticale grave, puneam virgule. Am inghitit scuze jalnice, minciuni sfruntate, justificari penibile” – link). Spitalele crapa si iau foc dupa ce ani de zile s-au pompat bani cu ghiotura, cum s-au cheltuit se vede foarte bine acum. Deconcentratele, institutiile din teritoriu, gem de rudele politrucilor. Este o plaga intinsa peste toata tara.
Este in stare PNL sa inlature aceasta plaga? Din ce am vazut pana acum, PNL nu a facut decat sa o alimenteze si mai mult. Va amintiti cum strigau jurnalistii anul trecut la Iohannis, in conferinte de presa, relatandu-i despre cazurile chelneritei si ale celorlati politruci angajati la Apele Romane? Atunci Iohannis a transmis PNL-ului sa inceteze cu aceste practici, Orban s-a declarat si el indignat si nimic nu s-a schimbat. Mai mult, numarul rubedeniilor si sinecuristilor a continuat sa creasca in institutiile de stat.
Era evident ca PNL nu poate sa puna in aplicare nicio reformare a statului roman. Orban, dincolo de discursul legat de meritocratie, nu misca nimic, dimpotriva. Semnificativ este ca „animalul politic” care a angajat-o pe chelnerita la Apele Romane a figurat la recentul congres al PNL printre sustinatorii lui Orban. Pentru Iohannis a devenit clar ca trebuie sa scape, in primul rand, de Orban din fruntea PNL.
Eliminarea lui Orban, prin metode neortodoxe ce-i drept, nu a transformat insa PNL, nici macar la suprafata, daramite in profunzime. PNL a ramas la fel, dar cu o conducere mult mai obedienta fata de Cotroceni. Noua conducere ii permite lui Iohannis sa isi duca planul mai departe, fara sa se mai trezeasca cu bete in roate de la un Orban care vede totul doar in termeni in castig politic. „Citu este doar un pion”, spunea Orban cu naduf si avea dreptate.
Urmatorul pas il reprezinta pentru Iohannis instalarea unui guvern pe care sa se poata baza ca intra adanc cu bisturiul, nu atat cu curaj cat mai ales cu pricepere, in maruntaiele putrede ale statului roman. Putea Citu sa indeplineasca aceasta operatie? S-a vazut deja ca executa orice i se spune de la Cotroceni, dar o poate face cu pricepere si are si echipa necesara? Citu s-a inconjurat in Guvern de o multime de slugarnici si nulitati din PNL, pentru a-l da deoparte pe Orban, carora le-a oferit mormane de avantaje pentru a „inchide” afacerea. Evident ca nu putea acum, dupa victorie, sa ii dea afara fara a risca un scandal de mare amploare.
Scenariul poate sa para cam abracadabrant. Ca toata criza a fost provocata intentionat si calculat de Iohannis pentru a inlatura tocmai guvernul PNL si pentru a instala un alt guvern, mult mai profesionist. Insa privind din perspectiva ambitiilor lui Iohannis si, pana la urma, prin prisma atat de mult compromisului „interes national”, altceva nu se putea face. Tara sta sa crape.
Ciolos are si forta, si cunostintele, si determinarea sa treaca la curatenie. Si are si parghiile necesare la Bruxelles pentru a face ca miliardele de euro din PNRR sa curga mai repede. Miliardele cu care Romania poate fi ridicata de pe butuci, de pe butuci mancati de putregai.
Oricine ar urma sa fie premier, trebuie sa ia masuri foarte dure. Trebuie sa dea afara sute de mii de bugetari, o buna parte fiind angajati pe filiere PSD si PNL, si sa treaca Romania prin iarna cu o populatie tot mai furioasa in urma cresterii uriase a facturilor. Sunt in stare PNL sau PSD sa ia astfel de masuri sau, mai degraba, au curaj? Ar insemna sa se sinucida. USR in schimb nu are un electorat hranit cu populisme, prin urmare nu are nimic de pierdut in urma unor masuri profund impopulare care vor fi contabilizate in carca sa.
Pana la urma, toata lumea ar avea de castigat cu Ciolos in fruntea guvernului. Cei mai avantajati ar fi chiar cei de la PNL si PSD, care nu vor fi in centrul furtunii, insa ii vor culege roadele dupa ce aceasta va trece.
Cele de mai sus reprezinta un scenariu, un alt scenariu printre multe altele care impanzesc televiziunile si retelele de socializare. Insa ce alta solutie ar fi acum pentru a scoate Romania de la terapie intensiva?
