Analiza Reuters: Dezbaterea NATO privind Ucraina este inca umbrita de summitul din 2008 de la Bucuresti
In timp ce natiunile NATO incearca sa cada de acord asupra eforturilor Ucrainei de aderare, in cadrul summitului de la Vilnius de saptamana aceasta, o adunare anterioara pune aceste eforturi sub semnul intrebarii, comenteaza Reuters.
La summitul de la Bucuresti din aprilie 2008, NATO a declarat ca atat Ucraina, cat si Georgia se vor alatura aliantei, dar nu a inaintat un plan cum sa ajunga acolo.
Declaratia a acoperit neintelegerile dintre Statele Unite, care doreau sa admita ambele tari, si Franta si Germania, care se temeau ca acest lucru va antagoniza Rusia.
Desi s-ar putea sa fi fost un compromis diplomatic intelept, unii analisti il vad ca fiind cel mai rau dintre ambele lumi: a adus la cunostinta Moscovei ca doua tari pe care le-a condus candva ca parte a Uniunii Sovietice se vor alatura NATO – dar nu le-a adus mai aproape de protectia care vine odata cu calitatea de membru.
Acum, presedintele Volodimir Zelenski preseaza NATO sa clarifice cum si cand poate adera Ucraina, dupa ce se va incheia razboiul declansat de invazia Rusiei.
Inca o data, au aparut diviziuni in cadrul NATO. Si oficialii citeaza adesea declaratia de la Bucuresti ca punct de referinta.
Exista un acord larg ca NATO ar trebui sa se extinda „dincolo de Bucuresti”, si nu doar sa afirme din nou ca Ucraina se va alatura aliantei intr-o zi. Dar exista diferente substantiale in ceea ce priveste cat de departe trebuie mers.
De data aceasta, Statele Unite ale Americii si Germania au fost cele mai reticente in a sprijini orice ar putea fi vazut ca o invitatie sau un proces care ar duce automat la aderare.
Intre timp, membrii est-europeni ai NATO, care au petrecut decenii sub controlul Moscovei in ultimul secol, fac eforturi ca Ucraina sa obtina o foaie de parcurs clara, cu sprijin din partea Frantei.
Desi ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a anuntat luni ca au fost inlaturate o serie de conditii formale de aderare, declaratia de la Vilnius va fi, inevitabil, un alt compromis.
Afirmatiile potrivit carora „locul de drept al Ucrainei este in NATO” si ca aceasta se va alatura „atunci cand conditiile o vor permite” se numara printre frazele discutate, spun diplomatii, in timp ce oficialii incearca sa gaseasca formularea acceptabila pentru toti cei 31 de membri ai NATO. S-ar putea sa fie ca la Bucuresti, sa fie lasat pe seama liderilor sa rezolve.
Paralelele cu summitul din 2008, desfasurat in colosalul Palat al Parlamentului i-au impresionat pe multi observatori NATO.
Orysia Lutsevych, expert in politici ucrainene la grupul de reflectie Chatham House, a declarat ca Zelenski si consilierii sai incearca sa asigure de data aceasta un rezultat cat mai clar posibil pentru Kiev. „Summitul de la Bucuresti a lasat un gust amar si de fapt a creat o ambiguitate strategica… sala de asteptare permanenta a NATO pentru Ucraina si Georgia”, a spus ea.
S-au schimbat multe din 2008, dar o constanta ramane: Vladimir Putin. Presedintele rus a facut lobby personal la Bucuresti ca liderii sa nu aduca Ucraina si Georgia in NATO. De data aceasta, Zelenski este cel care are sansa de a-si prezenta cazul in persoana. Dar Rusia va fi totusi un factor important in discutii.
La baza tuturor se afla intrebarea daca NATO ar fi pregatita sa vina in apararea Ucrainei impotriva Rusiei, declansand un conflict direct intre puterile armate nucleare. Pana acum, tot sprijinul militar occidental pentru Kiev a venit din partea statelor membre individuale, nu din alianta transatlantica in ansamblu.
Tarile din Europa de Est spun ca cel mai bun mod de a se asigura ca Rusia nu ataca din nou Ucraina este sa o aduca sub umbrela de securitate colectiva care vine cu apartenenta la NATO imediat dupa razboi. Ei spun ca formularea de la Bucuresti a facut o prea mica diferenta pentru intentiile pe termen lung ale lui Putin.
Dar altii sustin ca promiterea aderarii Ucrainei la NATO dupa razboi l-ar putea incuraja pe Putin sa continue conflictul. Ei spun ca declaratia de la Bucuresti l-a determinat, de fapt, pe Putin sa testeze militar zona de Vest atat in Ucraina, cat si in Georgia.
La patru luni dupa summit, bombardamentele din regiunea separatista Osetia de Sud din Georgia, sustinuta de rusi, au determinat guvernul pro-occidental de la Tbilisi sa trimita armata in zona. Aceasta, la randul sau, a fost zdrobita prompt de o forta de invazie rusa, cimentand stapanirea Moscovei asupra unei parti a Georgiei.
In 2014, Rusia a capturat Crimeea cu forta si a sustinut revoltele separatiste din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Iar in februarie anul trecut, Moscova a lansat invazia totala a Ucrainei.
Moscova spune ca Declaratia de la Bucuresti a aratat ca NATO reprezinta o amenintare pentru Rusia.
Dar Ucraina spune ca NATO a facut o promisiune si ca acum trebuie sa si-o tina. „Fie ca in 2008 s-a luat decizia corecta sau nu, putem lasa asta deoparte si doar sa spunem ca a capatat o importanta cu adevarat simbolica pentru viitor”, a spus Timothy Sayle, profesor la Universitatea din Toronto si autor al unei carti despre istoria NATO. „Diplomatii trebuie sa le reaminteasca liderilor lor ca ceea ce spune NATO sau ceea ce scrie NATO in comunicatele sale are o semnificatie de durata – si poate crea obligatii neasteptate”.
