Deutsche Welle arata de ce Kovesi se bate iar pentru Romania: „Cei cativa care mai scot la iveala mizeria de sub pres sunt izolati, marginalizati si pe cale de disparitie”
Articol devastator la adresa puterii de la Bucuresti publicat in editia in limba romana a Deutsche Welle, postul de radio public al Germaniei. Articolul scoate in evidenta faptul ca „institutiile care formeaza coloana vertebrala a statului de drept au fost reduse la tacere”.
Articolul explica de ce sefa Parchetului European, Laura Codruta Kovesi, a avertizat puterea de la Bucuresti ca va sesiza Comisia Europeana in legatura cu incalcarea statului de drept dupa ce legea avertizorului de integritate a fost macelarita de amendamente aduse de pesedista Laura Vicol, cunoscuta in presa ca „avocata interlopilor”.
„Kovesi intelege mai bine decat orice oficial european cum functioneaza parlamentul autohton, in folosul cui se schimba legile si mai ales care e strategia Bucurestiului in raport cu Bruxelles-ul: cum se face lista promisiunilor, cum se ascund furaciunile si cine sunt cei care vor o Romanie care sa nu mai stea sub lupa Occidentului”, scrie Deutsche Welle.
Articolul integral:
Kovesi intelege mai bine decat orice oficial european cum functioneaza parlamentul autohton, in folosul cui se schimba legile si mai ales care e strategia Bucurestiului in raport cu Bruxelles-ul: cum se face lista promisiunilor, cum se ascund furaciunile si cine sunt cei care vor o Romanie care sa nu mai stea sub lupa Occidentului
Sefa parchetului european a aratat cu degetul principiul pe care se bazeaza guvernul si majoritatea parlamentara de la Bucuresti: ceea ce nu se vede nu exista.
De aceea, a fost restransa legea care le permitea angajatilor din interiorul institutiilor sa dea informatii despre ilegalitatile pe care le vad, de aceea demnitarii corupti descoperiti de procurorii anticoruptie sunt tot mai rari si nimeni nu mai pare sa verifice averile oficialilor si relatiile lor complicate cu mediul de afaceri. Directia Nationala Anticoruptie (DNA) lucreaza cu incetinitorul, Agentia Nationala de Integritate a disparut din peisajul cotidian, iar marile televiziuni de stiri omit scandalurile care deranjeaza guvernul si majoritatea parlamentara.
Institutiile care formeaza coloana vertebrala a statului de drept au fost reduse la tacere, iar cei cativa care mai scot la iveala mizeria de sub pres sunt izolati, marginalizati si pe cale de disparitie. Pentru ca tacerea sa fie conservata, parlamentarii au incercat sa reduca la minimum rolul asa-numitilor avertizori de integritate, acei oameni curajosi din institutii de stat sau private care, adesea sub protectia anonimatului, vorbesc despre lantul nevazut dintre marile corporatii si stat, despre cine si cum fura, despre portitele de lege, adesea lasate intentionat de parlamentari cand au votat legea, un cadou pentru o companie sau alta.
Romania continua sa spuna ca face reforme, in timp ce se deplaseaza in sens invers, dovedindu-si inca o data caracterul duplicitar. Saptamana trecuta, totul a mers, insa, mai departe decat de obicei.
Vicepresedinta Comisiei Europene, Vera Jourova, a venit in Romania sa dea un impuls largirii cadrului in care se misca acesti avertizori de integritate, pentru care ceruse „protectie sporita” si masuri clare impotriva concedierii lor, fiindca legislatia autohtona nu respecta Directiva Europeana din 2019 privind cadrul de siguranta pentru persoanele care raporteaza nereguli si incalcari ale dreptului UE. In vreme ce Vera Jourova se afla la Bucuresti, Camera Deputatilor a votat in regim de urgenta modificarea Legii avertizorilor de securitate, dar in sens invers filosofiei UE. O forma de a-i da peste nas vicepresedintei Comisiei Europene si de a demonstra din nou antioccidentalismul politicienilor romani, care se extinde ca o radacina nevazuta pe dedesubt, pentru ca in final sa poata darama tot ce s-a cladit deasupra.
Chiar in primul articol al noii legi, i se interzice avertizorului de integritate sa faca dezvaluiri publice in privinta achizitiilor in domenii considerate de stat esentiale pentru securitatea nationala, fara sa detalieze care sunt aceste domenii. Apoi, avertizorului i se interzice sa vorbeasca direct cu ziaristii inainte de a se plange pe scara ierarhica sau de a sesiza organele statului, caz in care nu mai poate ramane anonim. O serie de alte articole ale noii legi sunt considerate neconstitutionale de APADOR-CH si de alte organizatii neguvernamentale.
Cea care a adus sub reflectoare ipocrizia politicienilor romani a fost sefa parchetului european, Laura Codruta Kovesi, care a vorbit despre „descurajarea” si „demobilizarea” acelor oameni curajosi care sunt gata sa-si riste pozitiile divulgand masinatiunile sefilor lor. Fosta sefa a DNA atat de temuta de politicienii romani a explicat ca fara informatiile venite in acest fel vor avea de suferit investigatiile in cazurile de frauda, coruptie si alte incalcari ale dreptului UE legate de executia bugetului european.
Kovesi intelege mai bine decat orice oficial european cum functioneaza parlamentul autohton, in folosul cui se schimba legile si mai ales care e strategia Bucurestiului in raport cu Bruxelles-ul: cum se face lista promisiunilor, cum se ascund furaciunile si cine sunt cei care vor o Romanie care sa nu mai stea sub lupa Occidentului.
Justitia si presa sunt domeniile cele mai afectate de actualul regim Iohannis-Ciuca sustinut de PNL-PSD-UDMR in care aproape toata mass-media e ingenunchiata, iar contrareforma juridica afecteaza intregul esafodaj democratic. Obiectivul acestei majoritati este o tacerea extinsa, care sa creeze confuzie, sa duca la apatia electoratului si la intimidarea vocilor incomode, astfel incat nimeni sa nu mai vorbeasca despre plagiatul premierului, despre pericolul proiectului legilor sigurantei nationale, despre coruptia care se extinde fara sa mai fie oprita.
