Dragnea se alege cu o noua plangere penala. Manevra prin care s-a folosit de Iordache, acelasi „modus operandi”
Initiativa Romania anunta ca a sesizat Parchetul General in cazul „delegarii de catre dl Liviu Dragnea a atributiilor de Presedinte al Camerei Deputatilor catre dl Florin Iordache si sesizarii de catre acesta a Curtii Constitutionale in legatura cu revizuirea sentintelor sau eliminarii din dosare penale a unor probelor, sub pretextul existentei unor protocoale de colaborare intre parchete si SRI”.
Initiativa Romania considera ca Dragnea s-a aflat in conflict de interese si solicita procurorilor sa „clarifice” aceasta situatie. „Este datoria noastra sa actionam in interesul respectarii statului de drept si transparentei”, afirma Initiativa Romania intr-un comunicat de presa.
Comunicatul integral:
Initiativa Romania a sesizat Parchetul General in legatura cu posibila comitere a infractiunii de conflict de interese de catre Liviu Dragnea
– Noi detalii, necunoscute pana astazi, privind circumstantele redactarii ordonantelor de urgenta pentru modificarea codurilor penale din 18, respectiv 31 ianuarie 2017 –
Miscarea civica Initiativa Romania a sesizat astazi, 12 noiembrie 2018, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind un posibil conflict de interese penal in cazul delegarii de catre dl Liviu Dragnea a atributiilor de Presedinte al Camerei Deputatilor catre dl Florin Iordache si sesizarii de catre acesta a Curtii Constitutionale in legatura cu revizuirea sentintelor sau eliminarii din dosare penale a unor probelor, sub pretextul existentei unor protocoale de colaborare intre parchete si SRI.
Initiativa Romania considera ca aspectele sesizate trebuie clarificate institutional, guvernarea netransparenta, prin interpusi, devenind un modus operandi prin care inculpati sau infractori au ajuns sa conduca Romania si sa subordoneze institutiile statului in folos personal, mai ales de natura penala. Este datoria noastra sa actionam in interesul respectarii statului de drept si transparentei.
Amintim ca pe 8 octombrie 2018, constient de conflictul de interese in care s-ar putea afla in acest caz, Presedintele Camerei Deputatilor, dl. Liviu Dragnea, si-a delegat pentru o singura zi atributiile de presedinte al Camerei domnului deputat Florin Iordache, vicepresedinte al CD, decizia fiind publicata in Monitorul Oficial si semnata de dl. Liviu Dragnea. In aceeasi zi dupa delegarea atributiilor de Presedinte al Camerei Deputatilor, domnul Florin Iordache a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei, cerand CCR ca inculpatii care au fost „lezati” de protocoalele dintre parchete si SRI sa-si poata obtine “recunoasterea drepturilor incalcate si remedia vatamarile produse”. Solicitarea a fost facuta in sesizarea trimisa la CCR in numele Camerei Deputatilor, in care cere sa se constate existenta unui conflict intre Ministerul Public si Parlament, legat de protocoalele SRI-Parchetul General din anii 2009 si 2016.
Astfel,
1) avand in vedere folosul personal al domnului Liviu Dragnea care deriva din sesizarea CCR, anume evitarea sau eliminarea raspunderii penale in cele 3 dosare penale in care a fost inculpat;
2) constatand ca folosul nu este doar presupus, ci asumat in mod public, atat prin declaratii, cat si prin faptele care au precedat delegarea de atributii si sesizarea Curtii Constitutionale (cererea adresata ICCJ de revizuire a sentintei in dosarul referendumul, sesizarea Inspectiei Judiciare pentru acelasi motiv, sprijinul public pentru adoptarea unei OUG pentru revizuirea sentintelor, cat si initierea in Parlament a unui proiect de lege pentru revizuire de sentinte, anulare de probe si despagubiri sau sustinerea publica a sesizarii CCR);
3) presupunand in mod rezonabil ca sesizarea trimisa la CCR, care are 30 de pagini, a fost scrisa anterior de catre Presedintele Camerei Deputatilor, prin aparatul sau de lucru, avand in vedere ca delegarea de atributii si sesizarea Curtii au fost facute in aceeasi zi;
Initiativa Romania considera ca delegarea de atributii in ziua sesizarii este doar o modalitate de a masca conflictul de interese in care se afla domnul Liviu Dragnea. Jurisprudenta instantelor de judecata demonstreaza, insa, fara tagada ca articolul 301 din Codul penal permite incriminarea conflictului de interese si atunci cand acesta este comis prin persoane interpuse. In acest sens am indicat parchetului cazuri de condamnare a comiterii infractiunii de interese prin interpusi.
Este, asadar, un aspect pe care, in opinia Initiativei Romania, procurorii trebuie sa il clarifice. Acelasi mod de operare a fost folosit si in cazul ordonantelor de urgenta programate pentru adoptare pe 18 ianuarie, si in cazul OUG 13, dar si in cazul modificarii legilor justitiei si legilor penale: amendamente si instructiuni primite in plic de la inculpati care doresc sa evite raspunderea penala si punerea lor imediata in practica de catre institutii ale statului subordonate unor interese penale, nu interesului public.
Noi detalii, necunoscute pana astazi, privind circumstantele redactarii ordonantelor de urgenta pentru modificarea codurilor penale din 18, respectiv 31 ianuarie 2017:
In acest sens, va prezentam detalii necunoscute pana acum privind redactarea ordonantelor de urgenta de modificare a codurilor penale din 18 ianuarie (2 ordonante care nu au mai fost adoptate ca urmare a participarii Presedintelui Romaniei la sedinta de Guvern), respectiv 31 ianuarie (OUG 13). Detaliile au ajuns in posesia noastra prin ordonanta de clasare a cauzei din 18 octombrie 2018 (VEZI intreaga ordonanta aici: http://bit.ly/ClasareOUG18si31ianuarie2017), aceasta fiind transmisa in baza legii colegilor din Initiativa Romania care, in ianuarie 2017, au sesizat DNA cu privire la aceste 3 ordonante.
Astfel:
Pe 16 ianuarie 2017, Ministrul Florin Iordache convoaca o sedinta cu sefa de cabinet Corina Drasoveanu si secretarii de stat Gabriela Scutea, Constantin Sima, Oana Schmidt-Haineala si Mariana Mot. Ministrul Florin Iordache le prezinta un document de 11 pagini intitulat “Abrogare, modificare, completare articole din CP, CPP, Legea nr. 96/2006 si Legea nr. 78/2000”. Principalele modificari propuse in document vizau:
a) dezincriminarea infractiunii de abuz in serviciu;
b) dezincriminarea infractiunii de neglijenta in serviciu;
c) modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de conflict de interese;
d) modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de coruptie: darea de mita, luarea de mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta;
e) modificari ale codului de procedura penala, printre care se regaseau si modificari ale modului de sesizare denuntul si plangerea.
Ministrul a spus ca va initia in baza acestui document doua ordonante de urgenta, una pentru modificarea codurilor penale si una pentru gratiere, si a precizat explicit ca proiectele de ordonanta de urgenta trebuie sa fie adoptate pe data de 18 ianuarie. Secretarul de stat Gabriela Scutea si directoarea DEAN s-au opus demersului. Ca urmare a discutiilor in contradictoriu, se renunta la dezincriminarea integrala a abuzului in serviciu si se propune un prag valoric de 200.000 de lei. Procurorii remarca ca propunerea pragului a venit fie de la ministru, fie de la secretarul de stat Oana Schmidt-Haineala, nefiind informatii certe in acest sens.
In cercetarea provenientei documentului, procurorii au stabilit ca:
1. Documentul amintit, care a stat la baza celor doua ordonante propuse spre adoptare pe 18 ianuarie si apoi la baza OUG 13, a fost intocmite duminica, 15 ianuarie, intre orele 10.00 si 14.00 la cancelaria Presedintelui Camerei Deputatilor Liviu Dragnea (primul termen in dosarul angajarilor fictive fusese stabilit pentru 31 ianuarie);
2. Persoanele care au redactat documentul sau pe calculatoarele carora au fost redactate documentele sunt Spiridon Anca Mihaela, Director general la Cancelaria Presedintelui Camerei Deputatilor, si Trufasu Elena Isabella, consilier parlamentar la Secretariatul General al Camerei Deputatilor.
Acest document redactat pe 15 ianuarie a ajuns imediat in posesia ministrului Florin Iordache, iar pe 16 ianuarie acesta deja a inceput redactarea ordonantelor de urgenta din 18 ianuarie, respectiv 31 ianuarie, conform celor scrise in documentul redactat la cancelaria lui Liviu Dragnea.
Dupa ce pe 18 ianuarie se renunta la adoptarea celor doua ordonante de urgenta ca urmare a prezentei presedintelui la sedinta de Guvern, si care au si fost obiectul sesizarii penale depuse de colegi de la Initiativa Romania, au inceput demersurile pentru redactarea si adoptarea ordonantei cunoscute sub numele de OUG 13.
Detaliile privind aceste demersuri sunt partial cunoscute inca de atunci, ca urmare a primelor investigatii ale procurorilor DNA din februarie 2017: a) lipsa avizelor de la CSM sau MAE, b) refuzul initial al Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul de a aviza pozitiv OUG 13, c) tensiunile in Guvern cu privire la acest fapt, d) emiterea in cele din urma a unui aviz pozitiv de catre MRP, e) distrugerea primului aviz negativ in interiorul Ministerului Justitiei care a fost trimis prin fax, precum si f) sustragerea documentului original tot din interiorul Ministerului Justitiei, g) falsificarea unor mentiuni in condica de predare-primire la cabinetul ministrului Justitiei sau h) plasmuirea unor alte documente care sa justifice falsurile din condica.
Astfel, urmarirea penala privind redactarea celor 3 ordonante si adoptarea OUG 13 s-a facut sub aspectul savarsirii a 6 infractiuni:
1. Favorizarea faptuitorului (art. 269 alin 1 Cod penal);
2. Prezentarea cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister (art.8 alin 1 lit. B din Legea 115/1999);
3. Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (art. 13 din Legea nr. 78/2000);
4. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri (art. 259 al. 1 si 2 Cod penal);
5. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri (art. 275 Cod penal);
6. Fals intelectual (art. 321 Cod penal).
In legatura cu fapta prevazuta la art. 13 din Legea 78/2000 nu au existat date certe, procurorii DNA clasand cauza care avea ca obiect aceasta infractiune. Toate celelalte 5 infractiuni, insa, trebuiau investigate mai departe de catre Parchetul General, prin declinarea dosarului de la DNA. Pe 27.02.2017, insa, Curtea Constitutionala decide, prin Decizia 68, ca circumstantele redactarii sau adoptarii unor acte normative nu pot fi investigate de procurori, dezincriminand de facto orice infractiuni care s-au comis sau se pot comite pe viitor in procesul de elaborare a unor acte normative. Subliniem din nou ca sesizarea penala avand ca obiect cele 3 ordonante nu viza oportunitatea adoptarii acestora, ci ilegalitatile comise in procesul de redactare si adoptare, asa cum de altfel confirma faptele descoperite de procurori.
Initiativa Romania considera ca faptele din 8 octombrie 2018, ca si cele din ianuarie 2017, evidentiaza acelasi modus operandi, pe care il vedem si in cazul sesizarii privind completurile de 5, facuta de doamna PM Viorica Dancila extrem de oportun pentru inculpatii judecati la Inalta Curte de Casatie si Justitie si cu putin timp inaintea noului termen de judecata in dosarul domnului Dragnea. Folosind institutiile statului prin interpusi, Presedintele Camerei Deputatilor pune in miscare de aproape 2 ani mecanisme institutionale si de legiferare care au un singur scop: eliminarea raspunderii penale a domnului Liviu Dragnea in dosarele in care a fost condamnat sau inculpat.
