Enervat ca a fost pus la punct de CSM, Parchetul General si de ICCJ, Tudorel Toader raspunde cu noi tertipuri. Sustine ca nu doreste sa incalce Constitutia

Ministerul Justitiei sustine ca invitarea lui Tudorel Toader la Comisia speciala comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru a prezenta proiectul de modificare a legilor Justitiei nu are caracterul unei „transmiteri” a acestui proiect, iar preluarea unei solutii legislative de catre Parlament nu poate fi interpretata nici ca o „deturnare” sau o „abandonare”.

De asemenea, Ministerul Justitiei declara ca refuzul ministrului Tudorel Toader de a se prezenta la Comisia speciala ar fi avut semnificatia unui „act grav de incalcare a Constitutiei”, iar autoritatea judecatoreasca nu are competenta de a stabili situatiile in care un proiect de lege poate fi initiat de catre Guvern sau poate fi preluat de Parlament ca initiativa legislativa.

Ministerul Justitiei a raspuns, vineri, printr-un comunicat de presa, criticilor formulate de CSM, Parchetul General si Inalta Curti de Casatie si Justitie, cu privire la trimiterea proiectului la Parlament.

MJ arata ca, indiferent de domeniul de reglementare si activitatea Guvernului in legatura cu respectivul domeniu, o hotarare a Parlamentului de constituire a unei comisii speciale pentru realizarea unei unificari a reglementarilor specifice acelui domeniu respecta cadrul constitutional si legal de referinta, fiind menita asigurarii dezideratului securitatii juridice.

„Cu atat mai mult este sustinuta aceasta initiativa atunci cand domeniul in discutie este cel al justitiei, care face obiectul monitorizarii speciale a Comisiei Europene, prin intermediul Mecanismului de Cooperare si Verificare”, sustine MJ.

Conform sursei citate, hotararea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei da expresie realizarii obiectivelor stabilite prin Mecanismul de Cooperare si Verificare, in sensul unei coordonari a reglementarilor in domeniul mentionat, care incumba deopotriva, in cadrul limitelor si competentelor lor constitutionale, Parlamentului si Guvernului.

„Astfel fiind, atat invitarea ministrului Justitiei pentru a prezenta, in cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului, proiectul Legii de modificare si completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum si raspunsul favorabil al acestuia la invitatia transmisa, este un act de cooperare constitutionala loiala, respectand cadrul constitutional de referinta. Raspunsul la aceasta invitatie nu are semnificatia unei ‘transmiteri’ a proiectului de lege de catre Parlament si nici a vreunei incalcari a procedurilor constitutionale sau legale. Dimpotriva, un refuz al ministrului Justitiei de a se prezenta in fata unei Comisii parlamentare si a oferi informatii cu privire la acte ce intra in sfera de competenta a acestei Comisii, ar fi avut semnificatia unui act grav de incalcare a Constitutiei. Curtea Constitutionala a constatat recent ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei generat de un asemenea refuz de prezentare in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor”, arata Ministerul Justitiei.

In acest context, considera MJ, initiativele parlamentare care ar putea privi acelasi domeniu de reglementare sau aceleasi solutii legislative promovate la nivelul Guvernului sau preluarea acestora, cum este situatia in cauza, tin de vointa Parlamentului, care nu poate fi cenzurata nici de autoritatea executiva si nici de cea judecatoreasca.

„Afirmatiile avansate in spatiul public de reprezentanti ai autoritatii judecatoresti, in sensul unei ‘deturnari’ a procesului de legiferare prin simplul fapt al preluarii, din initiativa parlamentara, iar nu guvernamentala, a unui proiect de lege definitivat in cadrul Ministerului Justitiei, nesocotesc cadrul constitutional si legal de referinta. O astfel de preluare a unor solutii legislative definitivate la nivelul Ministerului Justitiei nu poate fi interpretata nici ca o ‘deturnare’, nici ca o ‘abandonare’ a solutiilor legislative conturate in privinta modificarii legilor justitiei si nici ca o ‘lipsire de eficienta’ sau ca lasare in ‘derizoriu’ a proiectului. Complexitatea procesului legislativ in cadrul Parlamentului, cu implicarea a numerosi actori institutionali, in conditii de transparenta, sunt tot atatea garantii ale realizarii functiei legislative in concordanta cu principiile unui stat democratic, iar simplul refuz al oricarei autoritati publice de acceptare a procedurilor constitutionale nu poate fi retinut ca fiind de natura sa impiedice realizarea acestor proceduri ci, dimpotriva, are semnificatia plasarii autoritatii in cauza deasupra legii”, precizeaza MJ.

Potrivit MJ, Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ asupra proiectului, iar considerentele avute in vedere de CSM la luarea acestei decizii au fost analizate de Ministerul Justitiei.

„Potrivit art.1 alin.(4) din Constitutie, ‘Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor — legislativa, executiva si judecatoreasca — in cadrul democratiei constitutionale’. In realizarea acestui principiu, toate autoritatile publice trebuie sa dea dovada de loialitate constitutionala, respectandu-si competenta constitutionala, si sa coopereze in respectarea si realizarea principiilor si normelor constitutionale. Autoritatea judecatoreasca nu are competenta de a stabili situatiile in care un proiect de lege poate fi initiat de catre Guvern sau poate fi preluat de Parlament ca initiativa legislativa. Daca autoritatea judecatoreasca ar avea indrituirea constitutionala sa impiedice Parlamentul sa legifereze, ar fi pusa in pericol insasi existenta statului de drept, aceasta constituind o limitare nepermisa a rolului Parlamentului, de a carui esenta este reprezentativitatea acestuia, spre deosebire de autoritatile executiva si judecatoreasca, autoritati ce au alt rol si functii in statul de drept”, se mai spune in comunicatul MJ.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

Urmareste-ne si pe: